România a încercat să obțină cât mai multă flexibilitate din partea UE, afirmă Radu Burnete

Radu Burnete a explicat că România a încercat să obțină din partea Comisiei Europene cât mai multă flexibilitate, atât în renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și în ceea ce privește pachetul fiscal, pentru a nu afecta grav economia.

Consilierul prezidențial a subliniat că instituția europeană nu acționează împotriva României și nu are ca scop majorarea taxelor, ci urmărește aceleași riscuri pe care le observă și autoritățile române – în special cele legate de piețele financiare, agențiile de rating și capacitatea statului de a-și susține datoria publică.

În opinia sa, recomandările Comisiei au rolul de a preveni un colaps financiar, avertizând că, dacă România ar ajunge în imposibilitatea de a se împrumuta, măsurile de austeritate impuse ulterior ar fi mult mai dure și mai rapide decât cele discutate în prezent.

„Am încercat să explicăm Comisiei că avem nevoie de flexibilitatea maximă pe care ne-o pot permite şi în renegocierea pe PNRR şi în acest pachet fiscal, astfel încât să nu omorâm economia. Şi Comisia Europeană nu e un bau-bau. Adică să nu creadă cineva că stau nişte oameni la Bruxelles şi nu ştiu cum să facă să mai crească taxele în România. Comisia se uită la ce ne uităm şi noi, până la urmă: că avem o mare problemă pe pieţele financiare, cu agenţiile de rating, cu cei care ne cumpără datoria asta. Aia e buba principală.

Comisia doar încearcă să preîntâmpine un accident nefericit punându-ne sau sugerând să luăm anumite măsuri, pentru că dacă ajungem să nu ne mai putem împrumuta, vă garantez că tăierile vor fi mult mai mari şi mult mai rapide decât ce vedem acum”, a afirmat acesta în cadrul emisiunii „Insider Politic”, la Prima Tv.

România se află într-o procedură clară privind deficitul bugetar excesiv

Radu Burnete a subliniat că România, asemenea tuturor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, era conștientă de etapele și procedurile care trebuie urmate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene privind problema deficitului bugetar excesiv.

Consilierul prezidențial a explicat că România se află într-o procedură clară privind deficitul bugetar excesiv, cu etape cunoscute dinainte, inclusiv obligația de a prezenta un pachet de măsuri până la finalul lunii iunie – deși, în mod ideal, acestea ar fi trebuit propuse deja din aprilie. Din cauza alegerilor, acest lucru nu a fost posibil.

El a subliniat că termenul din 15 octombrie este, de asemenea, bine cunoscut și presupune prezentarea unui raport către Comisia Europeană care să arate dacă măsurile luate produc efecte concrete. În opinia sa, nu există surprize în acest proces, iar ceea ce a reușit președintele în negocierile cu Bruxelles-ul a fost obținerea celei mai mari flexibilități posibile.

Totodată, consilierul a atras atenția că, după doi ani electorali consecutivi, încrederea instituțiilor europene în România s-a deteriorat semnificativ, pentru că autoritățile au promis reforme pe care apoi nu le-au pus în practică.

„Cadrul ăsta de deficit excesiv prin care România trece are nişte etape foarte clare şi ele erau cunoscute dinainte. Noi trebuia până la finalul lunii iunie, să venim cu un pachet de măsuri care să adreseze problema deficitului, fie vorba între noi, trebuia să venim până în aprilie cu aceste propuneri, da, sigur, au fost alegeri, nu puteam să facem asta.  După care, termenul de 15 octombrie, care era cunoscut şi ştiut de mult, ce spune?

Comisia Europeană vrea să vadă că aceste măsuri pe care le-ai luat, sau trebuia să le iei în primăvară, produc nişte efecte în toamnă şi România şi toate cele 14 ţări aflate în procedura asta trebuie să depună un raport în care se arate ce au făcut şi care sunt rezultatele.

Deci nu e nimic neaşteptat acolo. Ce a obţinut preşedintele în discuţiile cu Comisia este flexibilitatea maximă posibilă. Cred că am încercat pe toate canalele să explicăm că venim după 2 ani de alegeri, în care încrederea instituţiilor europene în România s-a erodat mult, foarte mult. Pentru că am toţi spus că facem lucruri şi nu le-am făcut”, a explicat acesta.

Radu Burnete a explicat că, în realitate, cele mai complicate și sensibile discuții nu au loc cu reprezentanții Comisiei Europene, ci cu agențiile de rating financiar, care evaluează credibilitatea economică a României și influențează direct costurile de împrumut ale statului.

„Agenţiile de rating sunt mai neiertătoare, dar şi aici trebuie să înţelegem şi poziţia lor. Că până la urmă este o instituţie care se uită la o obligaţie românească şi spune lumii întregi cel care se împrumută îţi va putea da banii înapoi. Şi dumneavoastră, dacă cumpăraţi o astfel de obligaţie, v-aţi bucura ca cei care dau aceste certificări să o facă pe bune.

Că atunci când o cumpăraţi aveţi încredere că vă veţi primi banii înapoi. Şi au şi eu o reputaţie importantă de păstrat în ambele direcţii, pentru că dacă fac un downgrade şi se dovedeşte că ţara respectivă merge bine, e o pată pe obrazul lor, dacă nu fac un downgrade şi ţara respectivă derapează, din nou, şi din punctul ăsta de vedere, da, sunt mult mai stricţi decât Comisia şi se uită şi ei la ce se întâmplă pe pieţe. Discuţiile cu agenţiile sunt şi vor fi mereu mult mai dificile decât cele cu Comisia Europeană”, a spus acesta.