Tanczos Barna: Vinovaţii pentru deficitul bugetar imens
Fostul ministru al Finanțelor susține că banii împrumutați de România au fost direcționați în aceste zone – majorări de venituri pentru bugetari, pensii mai mari și proiecte de investiții. Cu toate acestea, el atrage atenția că aceste cheltuieli nu au fost sustenabile, ceea ce a dus la necesitatea unor împrumuturi costisitoare pentru statul român.
Vicepremierul Tánczos Barna a fost întrebat sâmbătă, în cadrul emisiunii Insider Politic, cine poartă responsabilitatea pentru nivelul ridicat al deficitului bugetar înregistrat de România.
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a răspuns Tanczos Barna.
Fostul ministru al Finanțelor Publice a declarat că, în urma analizelor realizate în cele șase luni în care a ocupat această funcție, a ajuns la concluzia că statul român și sistemul fiscal-bugetar trebuie să recâștige încrederea atât a cetățenilor, cât și a Uniunii Europene. El a subliniat că acest lucru este esențial, în contextul în care România trebuie să respecte regulile privind deficitul bugetar stabilite la nivel european.
„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a adăugat Tanczos.
Barna, despre cursul euro-leu
Vicepremierul Tánczos Barna consideră că, în urma măsurilor fiscale implementate de Guvern, leul va intra pe un trend de stabilizare, iar riscul creșterii dobânzilor la împrumuturile contractate de România pe piețele internaționale va fi eliminat.
Întrebat sâmbătă, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, dacă, în urma pachetelor de reformă fiscală anunțate de Guvern, moneda euro ar putea scădea sub pragul de 5 lei, vicepremierul Tánczos Barna a declarat că, deși este puțin probabil ca euro să revină sub acest nivel, leul se va consolida în perioada următoare.
„Cu siguranţă dispare riscul de creştere abruptă a cursului, dispare riscul de creştere a dobânzilor pe pieţele internaţionale şi creşte încrederea în România. România nu are o criză economică, nu avem o problemă neapărat în economia naţională. Economia naţională este stabilă, robustă şi poate să producă, aşa cum v-am spus, plus 26 de miliarde de lei plăţi la buget în 6 luni faţă de anul trecut. Noi avem o problemă de echilibru bugetar, fiscal-bugetar.
Încercăm să recuperăm ce n-am făcut în 30 de ani, în 5-6 ani de zile la capitolul autostrăzi, de exemplu. Este foarte greu. Nu am avut creşteri de salarii ani de zile, încercăm să recuperăm repede ce am pierdut anii trecuţi. Şi dacă nu avem în paralel şi creşteri de venituri, pur şi simplu nu mai ai de unde să asiguri din buget aceste plăţi”, a explicat fostul ministru al Finanţelor Publice.
Tánczos Barna a comparat situația financiară a statului cu cea a unei familii care cheltuiește pentru investiții sume mult peste posibilitățile reale, depășindu-și bugetul.
„E ca şi cum o familie care are doi copii la facultate începe să construiască şi două case în acelaşi timp, când se întorc copiii să aibă case, fiecare. Şi se trezeşte la un moment dat că nu mai are din ce. Deci lucrurile trebuie echilibrate”, a adăugat Tanczos Barna, în acest context.
