Radioul public ii vrajeste pe parlamentari

document, in anul 2003, venitul mediu brut pe salariat a fost de 809 dolari. Situatia economica a Societatii Romane de Radio in anul 2003 este descrisa in Raportul de Activitate al institutiei doar pe patru pagini. Autorii au tinut sa precizeze ca auditul financiar este „preliminar” si ca rezultatul contabil s-ar putea modifica datorita unor situatii neprevazute pana la 30 aprilie 2004, data la care orice societate trebuie sa-si depuna bilantul la Ministerul Finantelor. Este un mare mister cum d

document, in anul 2003, venitul mediu brut pe salariat a fost de 809 dolari. Situatia economica a Societatii Romane de Radio in anul 2003 este descrisa in Raportul de Activitate al institutiei doar pe patru pagini. Autorii au tinut sa precizeze ca auditul financiar este „preliminar” si ca rezultatul contabil s-ar putea modifica datorita unor situatii neprevazute pana la 30 aprilie 2004, data la care orice societate trebuie sa-si depuna bilantul la Ministerul Finantelor. Este un mare mister cum de se repeta aceasta situatie „preliminara” in cazul Radiodifuziunii, de vreme ce „sora mai mare”, Televiziunea, a fost in stare sa prezinte, an de an, rapoarte financiare definitive. Constantin Puscas, directorul general adjunct al SRR, spune ca „autorii raportului au pus accentul pe partea editoriala, si din acest motiv capitolul financiar ocupa doar patru pagini”. De asemenea, Puscas a declarat pentru Capital ca „modificarile in situatia financiara nu sunt foarte mari si nu vor influenta pana la 30 aprilie profitul societatii, de 50,6 miliarde lei”. El este de acord ca sectiunea economica nu este indeajuns de detaliata. Pana una alta, parlamentarii, alesii poporului platitor si de taxa radio, se vor multumi sa discute niste cifre preliminare.Ca si in cazul televiziunii, taxa de abonament a rotunjit substantial veniturile institutiei. Fata de anul 2002, veniturile din taxa au crescut cu 15 milioane de dolari (calculat de Capital la 33.200 lei pentru un dolar). Dar si cheltuielile au fost pe masura. Cea mai mare parte a banilor, nu mai putin de 25,8 milioane de dolari, s-au dus pe salarii si contributii. Un calcul simplu arata ca venitul lunar mediu brut al unui salariat din SRR a fost de peste 800 de dolari. Constantin Puscas spune ca salariile au crescut proportional cu rata inflatiei, dar diferenta provine din numeroasele prime acordate salariatilor. In acest context este explicabil comportamentul salariatilor SRR care isi ascund nemultumirile fata de conducerea institutiei. A fost o politica „generoasa” care a asigurat „linistea” cabinetului lui Dragos seuleanu, presedintele-director general al SRR. In decembrie 2003, de exemplu, s-a acordat tuturor salariatilor o prima la nivelul unui salariu. Aceeasi larghete s-a manifestat si in cazul colaboratorilor, volumul platilor ridicandu-se la 63,8 miliarde lei, cu 20 de miliarde lei mai mult fata de anul precedent. „Au crescut tarifele, dar si numarul de colaboratori”, explica Puscas. Capital a intrat in posesia unei versiuni a raportului financiar ceva mai detaliata decat cea prezentata Parlamentului. In aceasta versiune aflam ca pentru cea de-a 75-a aniversare a Radiodifuziunii s-au cheltuit 7 miliarde de lei, adica 210.000 de dolari. (In raportul depus la Parlament cifra a fost „ascunsa” la capitolul „alte cheltuieli”). Constantin Puscas nu a detaliat aceste cheltuieli, dar a precizat ca banii au fost folositi pentru organizarea de simpozioane, lansari de carte, mese rotunde etc., evenimente care s-au desfasurat pe mai multe luni. Suita de manifestari fastuoase si pompieristice, cu acordarea de diplome si plachete, a costat chiar mai mult decat Targul de Carte Gaudeamus pentru care s-au cheltuit 3,3 miliarde lei. Spre deosebire de raportul financiar de anul trecut, de unde lipseau date precum fondul de salarii si profitul, cel de anul acesta pare mai bogat in indicatori, dar ii lipseste o structurare coerenta. Astfel, cheltuielile din alocatia bugetara sunt amestecate cu cele proprii. Costurile telefoanelor (53,5 miliarde lei) sunt incluse la cheltuieli cu telecomunicatiile, laolalta cu circuitele radio si statiile de emisie (acoperite de alocatii bugetare).In varianta extinsa obtinuta de Capital, la capitolul „Autobaza de transport”, se precizeaza ca au fost achizitionate un numar 15 autoturisme (nu se indica sumele, licitatia si marca automobilelor). In varianta data parlamentarilor, acest capitol lipseste. Capital stie ca este vorba de 15 automobile Daewoo. Cu o multime de amanunte despre „realizari”, mai mult sau mai putin importante, raportul pare in ansamblu o ciorba care a fost amestecata cu o… limba de lemn.