Putin ignoră apelul internațional la armistițiu și lansează 108 drone asupra Ucrainei
Rusia lui Putin a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac aerian masiv asupra Ucrainei, sfidând apelul la încetarea focului formulat de liderii occidentali în weekend. Printre țintele lovite s-a aflat un tren civil de marfă în estul țării, iar orașe precum Odesa și Donețk au fost din nou sub foc intens.
108 drone rusești, dintre care peste jumătate distruse
Forțele aeriene ucrainene au raportat luni dimineața că Rusia a lansat 108 drone de atac Shahed, dintre care 55 au fost interceptate de apărarea antiaeriană. Restul au lovit ținte din estul, nordul, sudul și centrul Ucrainei. Cel puțin 30 dintre drone au fost considerate „momeală” — dispozitive fără încărcătură explozivă menite să satureze apărarea ucraineană.
Printre regiunile vizate se numără Odesa și Nikolaev, în sud, Donețk, în est, și Jitomir, în centrul țării. Atacurile au avut loc la câteva ore după ce mai mulți lideri europeni s-au alăturat apelului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru un armistițiu de 30 de zile începând cu 12 mai.
Tren de marfă atacat în Donețk. Mecanicul, rănit
În estul țării, un tren civil de marfă a fost lovit de o dronă rusească, în regiunea Donețk. Mecanicul a fost rănit în atac, iar infrastructura feroviară a suferit avarii. Compania națională de căi ferate, Ukrzaliznîția, a acuzat Kremlinul că „ignoră complet propunerile de armistițiu și continuă atacurile asupra infrastructurii civile critice”.
Apelul la armistițiu, lansat sâmbătă la Kiev de liderii Franței, Marii Britanii, Poloniei și Germaniei, și sprijinit de SUA, a fost respins de președintele rus Vladimir Putin, care a calificat solicitarea drept „ultimatum”. În schimb, Putin a propus o reluare a negocierilor directe cu Ucraina, începând de joi, în baza protocoalelor de la Istanbul din 2022 — documente considerate inacceptabile de Kiev, întrucât impun condiții ce echivalează cu o capitulare totală.
Propunerea Kremlinului pentru pace este o Ucraină dezarmată și neutră
Documentele menționate de Kremlin, obținute anterior de Wall Street Journal și New York Times, prevăd renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, neutralitate constituțională, limitări severe ale armatei și interzicerea prezenței militare străine pe teritoriul său. Rusia, alături de alte mari puteri, s-ar erija în garant al acestei formule de „securitate impusă”.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Putin urmărește reimpunerea acestor condiții în contextul în care armata rusă nu a reușit să obțină progrese decisive pe câmpul de luptă în ultimii doi ani. Scopul real ar fi tărăgănarea procesului de pace pentru a câștiga timp și avantaje tactice.
Condițiile absurde pentru pace constau în oprirea completă a ajutorului occidental
În discursul susținut noaptea trecută la Kremlin, Putin a declarat că Rusia ar putea accepta un armistițiu doar dacă „adevărata încetare a focului” va include stoparea livrărilor de arme către Ucraina. În același timp, consilierul prezidențial Iuri Ușakov a anunțat că Moscova va anunța „în curând” delegația care va participa la negocierile propuse.
Observatorii occidentali subliniază că propunerea rusă nu constituie o ofertă reală de pace, ci un efort propagandistic care vizează divizarea frontului occidental și obținerea de concesii fără a opri agresiunea militară. Invocarea „cauzelor profunde ale războiului” — cum ar fi extinderea NATO sau protecția limbii ruse — este văzută de experți drept o formulă menită să justifice escaladarea conflictului și refuzul unei păci echitabile.
