Provocarea bio-rafinăriilor pentru energiile viitorului

Publicația italiană La Repubblica a scris un articol referitor la provocările bio-rafinăriilor pentru energiile viitorului.

Deșeuri, lemn, zaharuri, paie, porumb, chiar și alge marine. Experții din sector pariază că în următorii treizeci sau poate patruzeci de ani, noul petrol va fi biomasa, produsele naturale, reziduurile organice care, datorită noilor bio-rafinării din ce în ce mai prezente în Europa, vor deveni baza energiilor viitorului, mai ales în ceea ce privește biocombustibilii.

Criza climatică

Criza climatică, care continuă rapid, necesită o schimbare radicală bazată pe abandonarea treptată a combustibililor fosili pentru folosirea surselor regenerabile și din energie curată. În noul său Green Deal, Europa și-a stabilit obiectivul de a deveni carbon neutral până în 2050 și de a reduce cu 40% emisiile poluante în următorii zece ani. Pentru această revoluție necesară, bio-rafinăriile Europei și toate acele structuri care transformă astăzi biomasa în biocombustibili vor juca un rol decisiv. La ce punct sunt însă bio-rafinăriile Vechiului Continent?

În prezent, potrivit unui sondaj realizat de Nova-Institute, în Europa există aproximativ 224 de bio-rafinării care, prin diferite procese, de la piroliză la gazeificare şi alte diverse utilizări ale energiei regenerabile, sunt dedicate producției de biocombustibili, bio-uleiuri sau intermediari ai chimiei verzi.

În special, bio-rafinăriile din țările scandinave, privesc biomasa lor principală, formată din lemn. În Olanda există proiecte uriașe, cum ar fi cel al portului Rotterdam, unde bioetanolul este obținut din porumb.

Instalații care transformă paiele în combustibil

În România, vor fi extinse în curând instalaţiile care transformă paiele şi amidonul de orez în biocombustibili. Din Germania şi până în Belgia, trecând prin Italia, mai multe bio-rafinării s-au specializat în biomasă uleioasă. Există site-uri care prevăd chiar utilizarea viitoare a algelor și insectelor în obţinerea de noi produse.

Pentru toate aceste structuri, principala provocare, în special pentru „biocombustibilii avansați” indicați de RED II (actualizarea Directivei Europene privind Energiile Regenerabile), este utilizarea de produse regenerabile, reducerea costurilor curente și, în același timp, îmbunătățirea lanțului de aprovizionare care duce la închiderea ciclul economiei circulare, notează La Repubblica.

Pentru Europa, cea mai complexă bătălie pentru viitorul apropiat „va fi să înțeleagă ce procese, bazate pe biochimie sau termochimie, vor fi cele mai eficiente pentru atingerea obiectivelor Green Deal. Ce tehnologii vor fi mai realizabile? De la ce tipuri de biomasă va trebui să începem? Ce joc va juca hidrogenul verde? Acestea sunt întrebările pe care experții din sector şi le pun, cu conștientizarea faptului că în următorii ani vor fi necesare aproximativ 150 de noi instalații pentru a satisface cererile”.