Proiectele pensiilor private, pline de neclaritati

obtinerea unor venituri mai mari la batranete, mai are mult pana va fi reglementata coerent. Dintre cei doi piloni care stau la baza acesteia – pensiile private obligatorii (pilonul 2) si cele facultative ocupationale (pilonul trei), ultimul a fost preferat de autoritati pentru a fi reglementat cu prioritate. Chiar daca articolele proiectului, aflat acum in Parlament, au fost modificate de cateva ori, varianta finala inca nu se intrezareste, in conditiile in care raman o serie de neclaritati sau

obtinerea unor venituri mai mari la batranete, mai are mult pana va fi reglementata coerent. Dintre cei doi piloni care stau la baza acesteia – pensiile private obligatorii (pilonul 2) si cele facultative ocupationale (pilonul trei), ultimul a fost preferat de autoritati pentru a fi reglementat cu prioritate. Chiar daca articolele proiectului, aflat acum in Parlament, au fost modificate de cateva ori, varianta finala inca nu se intrezareste, in conditiile in care raman o serie de neclaritati sau prevederi total nepotrivite.Potrivit variantei actuale, contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale nu pot fi facute decat in combinatia angajat-angajator-sindicat. Mai exact, sunt deductibile in limita a cate 200 de euro pe an (pentru angajator la calculul impozitului pe profit, pentru angajat la impozitul pe venitul global) doar daca urmeaza formula: sindicatul si angajatorul stabilesc de comun acord nivelul contributiilor si fondul la care acestea vor fi facute. Nu au acces functionarii publici si companiile cu datorii la buget. Varianta actuala a proiectului lasa complet nereglementate situatia angajatilor la companii cu datorii, care doresc sa contribuie individual, precum si a celor din societatile in care nu exista sindicat. La fel de neclara este situatia companiilor in cadrul carora functioneaza mai multe sindicate. „In mod normal, ar trebui sa fie permise, in conditii de deductibilitate, si contributiile individuale ale angajatilor, nedublate de contributia angajatorului. Vrem sa propunem o modificare in acest sens a proiectului legii, insa va urma o lupta a legiuitorului cu Ministerul Finantelor”, spune Smaranda Dobrescu, presedintele Comisiei pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor.O alta situatie neobisnuita va exista in privinta supravegherii sistemului. Potrivit proiectului de act normativ, aceasta va fi realizata de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), atat pentru schemele facultative ocupationale, cat si pentru fondurile private de pensii obligatorii. Patronatele si sindicatele considera ca prevederea s-ar fi justificat daca societatile de asigurari, supravegheate actualmente de CSA, ar fi putut administra direct, alaturi de banci si societati de investitii, fondurile de pensii. Proiectul a fost insa modificat intre timp, astfel incat atat asiguratorii cat si bancile vor trebui sa infiinteze institutii noi specializate pentru a administra fonduri de pensii. „Initial, s-a dorit crearea unei institutii specializate de supraveghere. Pentru fondurile private obligatorii nu am pierdut speranta ca acest lucru va fi posibil. In cazul fondurilor ocupationale, insa, Ministerul Finantelor a aratat ca este mai important sa intarim capacitatea institutionala a entitatilor deja existente decat sa infiintam altele noi”, spune Dobrescu. In timp, departamentul special creat in cadrul CSA se va desprinde si va deveni institutie de supraveghere de sine statatoare.Aflat intr-o faza mult mai putin avansata, proiectul pentru pilonul 2, cel al pensiilor private obligatorii, contine si mai multe neclaritati. In afara nivelului mic al contributiilor care vor putea fi „desprinse” din sistemul public de pensii (2% in primul an, 8% abia dupa 10 ani) si al varstei maxime de 35 de ani pana la care accesul va fi permis, un alt semn de intrebare ramane in legatura cu sanctiunile pentru intarzierile in virarea contributiei la fonduri. Aceasta se face o data cu contributia de asigurari sociale. Institutia colectoare – Ministerul Finantelor – vireaza banii mai departe la fonduri. Daca angajatorul a intarziat virarea contributiilor, va plati dobanzi si penalitati in acelasi cuantum cu cele aferente creantelor bugetare. La executare silita poate trece insa doar institutia colectoare. Nu este prevazut si ce se intampla daca Ministerul Finantelor este cel care nu vireaza la termen banii catre fonduri. Alte neclaritati exista in privinta desemnarii administratorului special care valorifica actiivele unui fond cu autorizatia retrasa, a restrictiilor referitoare la politicile de marketing in domeniu, a reglementarilor referitoare la banca depozitara, iar lista este departe de sfarsit.

· Administratorul special care valorifica activele unui fond cu autorizatia retrasa este selectat prin licitatie internationala, dar poate fi si desemnat de CSA dintre administratorii cu cele mai bune performante in domeniu, fara a fi precizate clar criteriile de selectie.
· Administratorul care direct sau prin agenti de vanzare convinge un participant sa se transfere la fondul pe care il administreaza trebuie sa poata demonstra ca acest transfer este in interesul persoanei respective. Cum si cui trebuie sa demonstreze? Participantului sau CSA-ului pentru fiecare transfer in parte? Cum poate fi verificata respectarea acestei obligatii?
· Banca depozitar nu trebuie sa se afle in supraveghere sau administrare speciala. Ce se intampla cand intra in supraveghere speciala (doar administrarea speciala este anuntata public)? In cat timp trebuie schimbat depozitarul?
· Depozitarul si administratorul nu trebuie sa fie afiliati. O banca ce infiinteaza un fond nu poate fi si depozitarul fondului respectiv. Dar daca doua banci isi incredinteaza reciproc spre depozitare activele fondurilor infiintate?
· CSA poate obliga administratorul sa inlocuiasca depozitarul daca structura financiara si organizatorica a acestuia s-a deteriorat substantial. Cum constata CSA aceasta? Este prevazut oricum cazul supravegherii si administrarii speciale a BNR care indica acest lucru.