Rabla Auto 2025 se află într-un impas prelungit, generat de suspendarea programului și de lipsa unor decizii concrete privind reluarea acestuia. APIA atrage atenția că indecizia guvernamentală, coroborată cu lipsa unui dialog real cu specialiștii din domeniu, poate produce pierderi economice considerabile și poate împiedica atingerea obiectivelor de mediu asumate prin strategiile europene.
Rabla Auto 2025 a fost suspendat după o întârziere de peste cinci luni
Rabla Auto 2025 a fost suspendat după o întârziere de peste cinci luni în lansarea oficială. Etapele au fost anunțate haotic, generând confuzie și neîncredere în rândul beneficiarilor.
Anunțul suspendării a venit cu mai puțin de 24 de ore înaintea sesiunii destinate persoanelor fizice, ceea ce a compromis predictibilitatea politicilor publice.
APIA subliniază că nu a existat o consultare reală cu industria auto în privința suspendării sau a unei posibile relansări a programului. „Lipsa unui dialog autentic între Guvern și mediul de specialitate din România… riscă să amplifice efectele negative asupra industriei și consumatorilor și chiar a bugetului de stat pe care încercăm să îl salvăm”, precizează asociația.
„Suspendarea Rabla Auto 2025 vine după o întârziere record în lansarea programului – de peste 5 luni – și o etapizare haotică a sesiunilor, care a creat confuzie, frustrare și incertitudine în rândul beneficiarilor.
Anunțul suspendării, făcut cu mai puțin de 24 de ore înainte de demararea etapei destinate persoanelor fizice, compromite încrederea în continuitatea și predictibilitatea politicilor publice din România”, scriu cei de la APIA.
Impact economic direct asupra statului
Potrivit analizei APIA, Rabla Auto 2025 este un instrument esențial pentru reducerea poluării și creșterea siguranței în trafic, dar și un factor important în stimularea economiei. În cei 20 de ani de funcționare, programul a dus la casarea a peste 1.010.000 de vehicule vechi.
În 2024, prin Rabla Plus, statul a alocat 288 milioane lei și a obținut peste 664 milioane lei din TVA aferentă autoturismelor electrice și plug-in hybrid finanțate, realizând un câștig net de 375 milioane lei. Rabla Clasic a generat un câștig net de peste 55 milioane lei din TVA. În total, cele două programe au adus peste 1 miliard lei la buget, exclusiv din TVA.
În total, doar din TVA-ul generat de cele două programe, fără a include alte venituri din taxe, asigurări, înmatriculări sau locuri de muncă, statul a încasat peste 1 miliard de lei. În 2025, această sursă de venit este serios pusă în pericol, în contextul în care Programul Rabla Auto se află într-un blocaj prelungit: există doar declarații televizate ale Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, fără nicio acțiune legislativă concretă și fără un calendar oficial de relansare.
„Din păcate, fără să realizeze, statul român riscă să devină principalul pierzător al acestei curse de înnoire a parcului auto, prin blocajul creat de lipsa deciziilor oficiale și a acțiunilor legislative concrete privind Programul Rabla Auto 2025.
Nu vorbim doar despre pierderea încrederii consumatorilor și a companiilor în coerența guvernamentală, ci și despre ratarea unor încasări semnificative la bugetul de stat, într-un moment critic pentru economie. Doar din TVA-ul generat de acest sector-cheie, care contribuie cu peste 13% la PIB-ul României, statul ar fi putut încasa sume considerabile – pierderea acestor venituri este o consecință directă a indeciziei și lipsei de predictibilitate”, explică Dan Vardie, Președinte APIA.
Scăderi dramatice pe segmentul electric
Primele șase luni din 2025 au adus o scădere de 21,8% la înmatriculările de autoturisme noi. Segmentul mașinilor electrice s-a prăbușit cu 44,3% față de 2024, ceea ce plasează România pe penultimul loc în UE la electromobilitate, potrivit datelor ACEA.
În același timp, piața de vehicule second-hand a crescut cu 19,5%, ajungând la 193.549 de unități, dintre care peste 65% au peste 10 ani vechime. Aceste vehicule nu respectă standardele minime de siguranță și poluare impuse la nivel european.
Obligații asumate prin PNRR și UE
România s-a angajat, prin PNRR, să implementeze din 1 ianuarie 2026 un sistem de impozitare auto bazat pe principiul „poluatorul plătește”. APIA a propus un model de taxare în funcție de cilindree, vechime și emisii, adaptat nivelului de venit al contribuabilului.
Estimările arată că acest mecanism ar putea aduce 17 miliarde lei suplimentar la buget, sumă ce ar putea finanța infrastructura și tranziția către mobilitate curată.
„În mod regretabil, actualul Executiv menține o abordare caracterizată prin promisiuni fără concretizare în ceea ce privește sectorul auto și mobilitatea sustenabilă. Deși, oficial, s-a afirmat că în luna iulie se va lua o decizie privind „Pachetul 2” care ar fi trebuit să conțină și concluzia privind viitorul Programului Rabla Auto 2025, realitatea arată că aceste anunțuri au rămas doar la nivelul declarațiilor media, fără a fi urmate de documente oficiale și de acțiuni concrete.
Mai mult, informațiile comunicate public în presă și în social media, inclusiv de către doamna Ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, sunt mesaje neoficiale, incomplete, vizând doar anumite laturi ale sesiunii pentru persoanele fizice, în timp ce nu există nicio clarificare privind sesiunile destinate persoanelor juridice și UAT-urilor, două etape deja demarate de AFM, unde se depuseseră dosare și procedurile erau în derulare.
Fiecare categorie de beneficiari are un rol esențial în eficiența programului, iar reluarea trunchiată a Rabla Auto 2025, într-o formulă diferită de prevederile Ghidului de finanțare asumat, va genera efecte negative majore, amplificate de timpul extrem de scurt rămas până la finalul anului 2025 pentru eventuala reluare a programului”, spune Dan Vardie.
Necesitatea repornirii programului
APIA solicită reluarea completă a Rabla Auto 2025, în forma prevăzută de ghidul de finanțare, pentru a asigura eficiența programului și atingerea obiectivelor de mediu. Reluarea parțială sau trunchiată, avertizează asociația, ar avea efecte negative majore, amplificate de timpul scurt rămas până la finalul anului.
Industria auto este considerată strategică pentru economia națională, având un aport direct de peste 13% la PIB. Lipsa predictibilității și a deciziilor ferme poate submina încrederea consumatorilor, investitorilor și autorităților locale în politicile publice din domeniu.
