Programele de infratire nu si-au atins scopurile

Programele de infratire nu si-au atins scopurile
Publicat de CAPITAL la 28 octombrie 2004, 12:00

in asa fel incat sa fie competitive in momentul aderarii. Consultanta urma sa fie realizata de functionari publici europeni din institutii similare celor romanesti, care sa completeze, prin experienta lor, lacunele legislative sau de aplicare existente la noi. Valoarea proiectelor de consultanta reprezinta, in cea mai mare masura, banii pe care ii incaseaza expertul pentru prestatia sa. In administratia publica, asa cum explica actorii implicati, nu au fost alesi consultantii europeni din tari c

in asa fel incat sa fie competitive in momentul aderarii. Consultanta urma sa fie realizata de functionari publici europeni din institutii similare celor romanesti, care sa completeze, prin experienta lor, lacunele legislative sau de aplicare existente la noi. Valoarea proiectelor de consultanta reprezinta, in cea mai mare masura, banii pe care ii incaseaza expertul pentru prestatia sa. In administratia publica, asa cum explica actorii implicati, nu au fost alesi consultantii europeni din tari cu o structura administrativa compatibila cu a noastra. Rezultatul: expertii au oferit modele care nu pot fi aplicate la noi, deci banii au fost cheltuiti irational. „Fiecare echipa de consultanta care vine are modelul sau propriu de organizare, pe care il propune administratiei noastre. Problema este ca ele nu se compara unele cu altele, dar nici cu modelul nostru de organizare administrativa”, explica Victor Giosan, consilier independent pe problematica europeana. „Unele tari sunt federative, altele sunt centralizate, altele mai putin centralizate.”, mai spune Victor Giosan. El crede ca, la inceput, ar fi fost mai bine daca s-ar fi facut o selectie a consultantilor, in asa fel incat acestia sa ofere cu adevarat solutii folositoare pentru reformarea sistemului nostru administrativ. „Modelul ar trebuit sa corespunda caracteristicilor si nevoilor noastre, nu sa facem un fel de mozaic”, conchide Giosan.O alta problema care mai apare este si aceea ca nu toate persoanele care se duc la specializare in tarile cu care se deruleaza programul de twinning sunt avizate si, de cele mai multe ori, proiectele nu isi ating scopul, transformandu-se in simple excursii de placere.In plus, nu intotdeauna dezvoltand capacitatea institutionala a unui organism obtii rezultatele scontate. Asta pentru ca, daca nu ai institutii cu o dezvoltare similara nu poate exista interoperativitatea. Curtea de Conturi a derulat si deruleaza programe de twinning cu Marea Britanie, Spania si Germania, care au oferit expertilor de acolo accesul la informatia de care aveau nevoie. Au fost elaborate metodologii de realizare a auditului financiar si de performanta, au fost puse la punct baze de date si a fost infiintata o divizie capabila sa lucreze dupa standardele europene. Insa, restul institutiilor cu care Curtea intra in contact nu lucreaza dupa aceleasi metode, iar Parlamentul nu are o comisie specializata care sa sanctioneze nerespectarea recomandarilor si observatiilor pe care Curtea le face. Un alt beneficiar de programe de infratire este Consiliul Concurentei. Profesorul Reimer von Borries, consilier de pre-aderare din partea Germaniei, spune ca programul se deruleaza in conditii bune si ca romanii sunt receptivi si au inceput sa aplice reglementarile europene in materie de ajutor de stat. In schimb, mediul de afaceri si analistii se plang de faptul ca ajutoarele de stat sunt politizate si ca valoarea lor este in crestere, in loc sa fie in scadere.Recunoscand tarele programelor de twinning, Razvan Cotovelea, director general in cadrul Ministerului Finantelor, accentueaza punctele tari ale acestor proiecte, considerand ca „este greu sa gasesti sprijin din alta parte pe anumite domenii”. Sistemul national de contabilitate, intarirea managementului frontierelor sau a actiunilor de control ale Garzii Financiare sunt, in viziunea sa, exemple de reusita. Prin programul PHARE 2004, programele de twinning vor beneficia de peste 52 de milioane de euro.

Pe ce s-au cheltuit banii
Din 1998 si pana in prezent, pentru programele de twinning au fost cheltuiti peste 100 de milioane de euro. Principalii beneficiari au fost:
· Ministerul Justitiei, pentru intarirea capacitatii de combatere a coruptiei publice si a crimei organizate, pentru reforma sistemului penitenciarelor, ca si pentru organizarea tribunalelor – peste patru milioane de euro
· Ministerul Finantelor, pentru intarirea functiei de control, pentru formarea profesionala pe probleme de impozit pe venitul global, sistemul de monitorizare si formare profesionala pentru achizitii publice, imbunatatirea sistemului de management al trezoreriei – peste zece milioane de euro
· Ministerul Administratiei si Internelor, pentru restructurarea ministerului si a politiei, pentru controlul frontierelor, pentru intarirea luptei impotriva drogurilor, ca si pentru intarirea capacitatii de a gestiona reforma administratiei publice – peste 18 milioane de euro.

Puncte tari si puncte slabe ale programelor
+ cunoasterea unui model administrativ mai bine organizat decat cel romanesc
+ sistematizarea structurilor organizationale
+ armonizarea legislatiei, mai cu seama a celei secundare, cu cea europeana
+ constientizarea locului ocupat de institutia din Romania in structura europeana
+ expertiza si certificare
– nu exista o viziune asupra unui model coerent, compatibil cu cel romanesc
– banii intra in buzunarele consultantilor, fara a se analiza eficacitatea programului pentru institutiile noastre
– progres insuficient in implementarea legilor si reglementarilor Uniunii Europene. Aspectul a fost sesizat si de Curtea Europeana de Audit, care a realizat in 2003 o evaluare a programelor mixte, dar si de raportul de tara
– procedura greoaie de aplicare.
Poate trece un an de la solicitarea unei institutii pentru un proiect de twinning pana la aprobare
– numar relativ limitat de experti
– lipsa de cointeres din partea unor experti, din tarile cu un nivel de trai foarte ridicat – nu mai beneficiaza de promovari, de prime etc. in tara sa, iar diurna este mai mica decat salariul pe care l-ar primi in tara de origine.

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Arhiva
Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.