Programele de casare, un «frumos cadou» făcut producătorilor auto

În opinia lui Jerome de Haan, șeful Mazda CSEE, pro­gramul „Rabla“ distorsionează piața, iar taxele pe poluare din Europa sunt gândite greșit, pentru că penalizează achiziția, și nu utilizarea.

Directorul Mazda pentru CSEE (Europa Centrală și de Sud-Est), Jerome de Haan, care conduce destinele bran­dului nipon din 15 sta­te, este de părere că piața auto europeană va fi în acest an egală cu cea din 2010. Cât privește România, pe termen scurt, situația rămâne dificilă. „Crede cu tărie că România va avea o piață importantă în viitor. Nu imediat, ci peste patru-cinci ani. Aveți o țară mare, cu o populație numeroasă, ale cărei venituri vor crește continuu. Puteți fi siguri de asta. Doar că nu știu cât va dura procesul acesta“, a declarat pentru Capital oficialul constructorului nipon de automobile.
De Haan estimează că o piață normală pentru România ar trebui să fie de circa 150.000 de autoturisme vândute anual. „E adevărat că vârful a fost de 350.000 de unități, dar acela era un balon. Ținând cont de populație, cred că 150.000 este cifra corectă. Noi țintim o cotă de 3%, deci 4.000-5.000 de mașini. Asta, pe termen mediu, nu imediat“, spune șeful Mazda CSEE. Spre desoebire de opinia multor șefi ai unor mărci importante, cei de la Mazda par convinși că despre criză nu putem vorbi încă la trecut, deși situația nu se va înrăutăți mai mult. Oricum, așteptata creștere a vânzărilor nu va fi favorizată de piețele europene, ci de cele din Asia.
Dar „Europa nu-și va pierde atractivitatea. Este cea mai competitivă piață din lume. Poate că în termeni de volum nu mai este ceea ce a fost. Însă tehnologic, este mult peste alte piețe. Și producătorii japonezi, atunci când stabilesc designul unui nou produs, privesc în primul rând spre Europa“, spune Jerome de Haan.
Programele de casare și taxele pe poluare nu înseamnă piață liberă
Doi factori extrem de importanți care influențează piețele europene, inclusiv pe cea din România, sunt programele de casare și taxele pe poluare. Din nefericire, ambele măsuri, deși justificate în mare măsură, sunt aplicate prost și distorsionează piața, împiedicând libera competiție între mărci.
„Programe­le de casare sunt un «fru­mos cadou» făcut de guverne industriei auto. E bine când altcineva plătește. Dar eu susțin piața liberă și lupta corectă între jucători. După cum se vede, programele de casare distorsionează mixul de vehicule vândut, fiind avantajate mașinile mai ieftine și cu dimensiuni reduse. Cred că lupta corectă pentru clienți nu se poate duce prin programe de casare, dar înțeleg de ce guvernele au făcut acest efort. Nu pot judeca eu situația exactă din România, dar cred că programul prelungit de aici a ajutat în primul rând Dacia, ca producător național, iar asta e de înțeles. Ar trebui însă să avem o piață liberă și în România, ca și oriunde în altă parte. Poate că Guvernul ar fi putut cheltui acești bani pe alte lucruri“, susține oficialul.
Nici  actualele sisteme de taxare a poluării nu sunt corect gestionate de europeni, în opinia lui Jerome de Haan: „Guvernele trebuie să se asigure că oferă condiții identice pentru toți cei implicați în piață și să nu încerce să schimbe prea mult obiceiurile de consum prin aceste taxe. Deși nu este în avantajul unui producător să spună asta, este clar că, pentru a reduce consumul și poluarea, șoferii trebuie împinși să conducă mai puțin. Asta e esența: să penalizezi consumul și poluarea, nu vânzarea de vehicule“. 
Efectele crizei din Japonia, mai la vară
Recentul dezastru natural din Japonia a afectat Mazda, ca și pe ceilalți constructori niponi, mai ales că majoritatea vehiculelor vândute în Europa de acest constructor sunt asamblate în Țara Soa­relui Răsare. Totuși, directorul regional al firmei nipone spune că situația livrărilor de mașini și componente este încă stabilă, iar clienții europeni nu au motive să se teamă de întârzieri majore.
„Ne așteptăm să urmeze ceva probleme în vară, dar le vom anunța în timp util. Toți cei care își doresc o mașină și o comandă o vor primi cu siguranță. Poate, cu mici întârzieri“, admite de Haan. Cu toate acestea, efectele seismului sunt deja vizibile în bilanțul constructorului, care a raportat o pierdere netă de 763 de milioane de dolari pentru ultimul trimestru al anului fiscal, încheiat pe 31 martie 2011.
Cota de piață? Motiv de optimism
Ideea că Mazda ar putea deține, în câțiva ani, 3% din piața românească de autoturisme pare puțin hazardată, dacă avem în vedere că niciodată cota niponilor nu a trecut cu mult de 1%, iar piața importurilor este dominată categoric de constructorii germani. Cu toate acestea, șeful Mazda CSEE consideră că, printr-o atenție specială acordată segmentelor SUV și compact, este posibilă atingerea țintei propuse.
„În România, avem o cotă de piață încă mică. Acest fapt a fost cauzat în ultima vreme de problemele avute în special cu Mazda2. Rata de schimb ne-a forțat să ridicăm prețurile și nu am fost suficient de competitivi. Cred că și aici va crește mult segmentul SUV. Noi vom prezenta la Frankfurt, în toamnă, noul CX-5, despre care credem că va avea un potențial imens aici. Vom plusa pe Mazda6 și pe SUV-uri“, spune de Haan.
Oficialul consideră și că prețurile mașinilor vor crește în toată Europa: „În privința prețurilor, există un punct dincolo de care nu mai poți coborî. Cred că toți producătorii vor încerca acum să-și majoreze marjele de profit. Fiind o industrie extrem de competitivă, politica de prețuri va rămâne agresivă, dar pe termen mediu, prețurile ar trebui să urce. Au crescut prețurile materiilor prime și ale componentelor, noile tehnologii sunt costisitoare, deci și mașinile vor deveni ceva mai scumpe. Nu brusc, ci pe măsură ce noi modele vor apărea pe piață.“