Prognoză economică revizuită: consum mai slab, șomaj în creștere și inflație ridicată

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a actualizat în creștere estimările privind inflația medie anuală pentru anul 2026, până la 7,9%, cu 1,4 puncte procentuale peste prognoza anterioară. Ajustarea apare în prognoza macroeconomică 2026–2029, varianta de primăvară, pe fondul deteriorării contextului internațional și al intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, care alimentează presiunile asupra prețurilor.

PIB nominal în creștere, în timp ce economia reală stagnează

În același document, CNSP a revizuit negativ estimarea de creștere economică pentru 2026, până la +0,1%, în timp ce inflația internă este ridicată la +7,2%. Potrivit instituției, PIB-ul nominal continuă să crească exclusiv din efectul prețurilor, inflația contribuind cu aproximativ 145 de miliarde de lei la valoarea nominală a economiei.

CNSP evidențiază o corecție negativă a estimărilor privind creșterea reală a economiei și o majorare a inflației, într-un context internațional descris ca turbulent, cu șocuri de ofertă ce împing în sus nivelul prețurilor, dar și cu presiuni generate de procesul de reducere a deficitului bugetar.

CNSP estimează acum un PIB nominal de 2.056 miliarde de lei, cu 11 miliarde de lei peste nivelul inclus în bugetul pentru 2026, respectiv 2.045 miliarde de lei. Această evoluție apare în condițiile unui deflator al PIB de 7,2%, mai mare cu 1,1 puncte procentuale față de estimarea din toamnă. În același timp, instituția arată că PIB-ul nominal este influențat semnificativ de nivelul prețurilor, în timp ce dinamica reală a economiei rămâne aproape stagnantă.

Evoluții macroeconomice și comparații internaționale

Revizuirea prognozei vine în linie cu ajustări similare realizate de instituții financiare internaționale și de Comisia Europeană. De exemplu, Banca Mondială estimează o creștere economică de 0,5% pentru România în acest an, în scădere față de evaluările anterioare, urmată de o revenire la 1,4% în 2027.

Instituția internațională indică faptul că investițiile publice, inclusiv cele susținute din fonduri europene, ar putea compensa parțial scăderea consumului intern. În același timp, consumul este în recul, cu o scădere de peste -6% în primele patru luni din 2025, pe fondul măsurilor de ajustare fiscală.

Comisia Europeană menționează, de asemenea, o evoluție de stagnare economică pentru România în 2026, cu un avans al PIB de +0,1%, urmat de o accelerare la +2,3% în 2027. În analiza sa sunt evidențiate efectele consolidării fiscale și ale inflației ridicate, în special cele generate de creșterea prețurilor la energie, cu impact asupra consumului intern.

Piața muncii și evoluția veniturilor

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere moderată a șomajului în 2026, urmată de o scădere în 2027, până la 5,9%. Totodată, numărul mediu de salariați este revizuit ușor în jos, la 6.670 milioane de persoane, față de 6.683 milioane în prognoza anterioară.

Populația ocupată totală este estimată la 7.655 milioane de persoane, în scădere față de 7.697 milioane anterior, ceea ce reprezintă o corecție de aproximativ 42.000 de persoane.

În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu net lunar este prognozat la 5.571 lei, cu o creștere de 5,8%, dar ușor sub estimarea anterioară. Diferența față de prognoza precedentă este de 16 lei. În termeni reali, după ajustarea cu inflația, salariile ar urma să scadă cu -1,9%, față de -0,9% estimat anterior.

Impactul inflației asupra PIB-ului nominal

Potrivit datelor CNSP, efectul inflației asupra PIB-ului nominal este semnificativ. Comparativ cu estimările din primăvara anului 2025, valoarea PIB-ului nominal pentru finalul lui 2026 a fost majorată de la 2.036 miliarde lei la 2.056 miliarde lei, o diferență de 20 de miliarde de lei.

Într-un scenariu fără creșteri de prețuri, PIB-ul nominal ar fi de aproximativ 1.911 miliarde de lei, ceea ce evidențiază influența majoră a inflației asupra indicatorilor macroeconomici. În acest context, valoarea adăugată brută a economiei este prezentată ca fiind sub presiune, în condițiile în care creșterea reală rămâne aproape nulă.

Pentru 2027, CNSP anticipează o revenire a economiei, cu o creștere a PIB real de +2,2%, în linie cu estimările altor instituții financiare. Deflatorul PIB, indicator utilizat pentru a reflecta evoluția generală a prețurilor bunurilor și serviciilor produse intern, evidențiază diferența dintre creșterea nominală și cea reală a economiei, influențând semnificativ evaluările privind dinamica economică.