Nouriel Roubini: Cel care va veni după Obama va avea un mandat dificil

Nouriel Roubini, profetul crizei, și-a început discursul la Bucureşti, în faţa înalţilor oficiali, bancherilor, analiştilor şi jurnaliştilor din întreaga regiune a Europei de Sud-Est, în cadrul Forumului Financiar 2011, un eveniment financiar de anvergură organizat de Forum Invest împreună cu Banca Naţională a României (BNR) şi susţinut de „Evenimentul zilei” şi „Capital”.

Rămâi pe capital.ro pentru a afla ce va spune Nouriel Roubini:

• Sfaturi pentru România: Încercaţi să urmaţi politicile economice care vă pot permite să fiţi feriţi de contagiune, să vă ţineţi departe de problemele care apar în regiune.

• Oamenii se aşteptau ca economia mondială să aibă o revenire în forţă, dar acum văd ca va fi o revenire anemică. Din acest motiv, investitorii au devenit mai receptivi la riscuri, ceea ce creează probleme ţărilor de la periferia zonei euro, care au nevoie de refinanţarea datoriei.

• Se pare că Grecia e în insolvenţă şi pieţele se aşteaptă ca şi Spania şi Portugalia să aibă probleme. Pieţele devin mai fragile.

• Atâta timp cât există probleme în Grecia, în zona euro, Orientul Mijlociu, cel mai bine este să te ajuţi cu propriile politici. Aceste valuri din afară te vor lovi mai puţin şi vor avea un impact mai redus dacă ai politici economice puternice. Când va veni un şoc, impactul va fi redus şi limitat.
  O parte din riscuri rămân, în contextul economic global, care devine din ce în ce mai plin de provocări.

• În statele din regiunea Europei Centrale şi de Est, lucrurile sunt delicate, dar mergem într-o direcţie bună. Până când economia globală nu se consolidează, creşterea economică va fi modestă, sub trendul aşteptat anul acesta, şi va fi o creştere mai mare anul viitor.

• În România a fost majorat TVA, au crescut preţurile la combustibili. Dacă aceste cifre cresc prea mult, recuperarea încetineşte. Este bine că BNR menţine dobânda-cheie la nivelul actual. Dacă ar creşte-o, atunci va exista o apreciere prea mare a monedei, ceea ce este bine pentru inflaţie, dar nu este benefică pentru creşterea economică.

• Se vorbeşte despre colaps financiar şi nu este cazul. Ne jucăm deseori cu focul, vorbim despre faptul că BCE nu are motive să accepte ca garanţie restructurarea datoriei Greciei. Acest lucru riscă să cauzeze un mediu periculos, pentru că îngreunează contextul pentru restructurarea datoriei publice a Greciei. Această abordare este greşită. Dacă faci o restructrare prietenoasă cu piaţa, vor fi beneficii pe termen lung.

• Discuţiile despre falimentul băncilor din Grecia sunt prostii. Am prezentat într-un studiu şapte opţiuni de restructurare a datoriilor care pot fi aplicate de Grecia, Portugalia, Italia, în care riscurile pot fi prevenite, să facem o restructurare ca la carte.

• În ceea ce priveşte inflaţia, nu mi-aş face griji în legătură cu inflaţia în ţările dezvoltate, ci mai degrabă în ţările emergente.

• SUA a avut parte în ultima perioadă de o creştere puternică a consumului, care a fost posibilă datorită reducerii taxelor, ceea ce înseamnă că ceea ce s-a pierdut de la buget a finanţat consumul. În perioada care urmează, sectorul public trebuie să colecteze mai multe impozite şi să cheltuiască mai puţin.

• Statele din zona emergentă, Asia, China, America Latină, cresc peste potenţial, iar monedele lor naţionale se apreciază, creditul creşte alert şi ar putea avea parte de o aterizare dură.

• Spania este prea mare pentru a eşua şi prea mare pentru a fi salvată. Trebuie să facă reforme, trebuie rezolvate problemele legate de deficitul bugetar, problema creditelor, a locurilor de muncă, iar pierderile bancare vor trebui recapitalizate. Totodată, în această ţară se înregistrează o fragilitate politică. Privatizările, reformele structurale cu programe de fonduri publice, restructurarea datoriei publice şi a sistemului bancar, trebuie de asemenea luate în considerare.

• Restructurarea datoriei Greciei trebuie să se întâmple, iar alocarea de fonduri Greciei nu va rezolva problemele. Dimpotrivă, se va ajunge la mai multe probleme. Eforturile fiscale pe care le-au făcut grecii au făcut recesiunea şi mai dificilă.

• Se vorbeşte despre colaps financiar şi nu este cazul. Ne jucăm deseori cu focul, vorbim despre faptul că BCE nu are motive să accepte ca garanţie restructurarea datoriei Greciei. Acest lucru riscă să cauzeze un mediu periculos, pentru că îngreunează contextul pentru restructurarea datoriei publice a Greciei. Această abordare este greşită. Dacă faci o restructrare prietenoasă cu piaţa, vor fi beneficii pe termen lung.

• Discuţiile despre falimentul băncilor din Grecia sunt prostii. Am prezentat într-un studiu şapte opţiuni de restructurare a datoriilor care pot fi aplicate de Grecia, Portugalia, Italia, în care riscurile pot fi prevenite, să facem o restructurare ca la carte.

• Se poate face o restructurare a datoriei a creditelor, foarte prietenoasă pentru piaţă, sau poate fi înlocuită cu o datorie nouă pe termen mai lung, aşa cum au făcut ţările din America Latină, Pakistan, Ucraina, Republica Dominicană. Ele nu au reuşit să reducă rata dobânzii, dar au obţinut maturităţi mai mari, ceea ce este important.

• Orice ar face grecii, problema nu este dacă va exista o restructurare a datoriei, ci când se va face şi cum se va face. Banca Centrală Europeană spune lucruri care nu sunt chiar aşa. Mulţi vorbesc despre neplată, nerespectarea obligaţiilor, dar nu este vorba de aşa ceva. Restructurarea unui credit este diferită de fenomenul de neplată, care s-a întâmplat de exemplu în Argentina.

• Chiar dacă Grecia ar fi făcut orice i-ar fi cerut FMI, chiar dacă ar fi îndeplinit acest regim draconic 100%, oricum scenariul cel mai optimist este că datoria publică a Greciei va fi peste doi ani de 160% din PIB. Cel mai pesimist scenariu ar fi o datorie cu pondere de 170-180% în PIB-ul ţării.

• În ceea ce priveşte ţările de la periferia zonei euro, Portugalia, Spania şi Grecia, acestea se confruntă cu o serie de probleme: deficite bugetar mari, datorii publice în creştere, probleme cu creditele neperformante. Multe dintre sistemele bancare din acastă zonă au fost foarte expuse riscurilor.

• Recuperarea după criza economică are loc în formă de U pentru ţările dezvoltate şi în formă de V în statele emergente. Statele trebuie să economisească mai mult. Va fi o creştere economică mediocră pe termen lung.

• Persistă problema riscului datoriilor suverane. Este o problemă cu care se confruntă nu doar statele din zona euro, în special de la periferia zonei euro. Dacă nu rezolvăm problema acestor deficite, s-ar putea ca aceste probleme să apară şi în Japonia şi SUA. Există efecte legate de îmbătrânirea populaţiei, sistemele de pensii.

Care este rolul finanţatorilor externi

Totodată, în cea de-a doua zi a evenimentului, alături de cunoscutul economist cofondator al Roubini Global Economics, va lua cuvântul şi Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale.
Pe agenda discuţiilor se află şi subiecte precum finanţarea proiectelor din sectoarele cheie şi rolul instituţiilor financiare internaţionale, revenirea băncilor comerciale din regiune, dar şi riscul perceput de investitorii în Europa de Sud-Est.

În cadrul acestui panel, vor lua cuvântul Milena Messori, directorul biroului din Bucureşti al Băncii Europene de Investiţii, Eugen Dijmărescu, preşedintele Fondului Român de Garantare a Depozitelor Bancare, Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank România, Ionuţ Costea, președintele EximBank şi Răsvan Radu, preşedintele UniCredit Ţiriac Bank România.

În cadrul evenimentului, se vor desfăşura şi două mese rotunde. Una dintre ele vizează stimularea investiţiilor şi îmbu nătă ţirea managementului pentru revenirea economiei şi va fi susţinută de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) şi de Societatea Academică de Management din România (SAMRO).

O altă masă rotundă va fi pe tema revigorării pieţei imobiliare din România şi a facilităţilor fiscale necesare pieţei construcţiilor, precum şi a rolului pe care îl au fondurile europene în acest domeniu.
Roubini: Cât e de contagioasă Grecia

Potrivit celebrului economist, restructurarea datoriilor elene nu va duce la un Armaghedon financiar.

Scenariile potrivit cărora o restructurare ordonată a datoriilor Greciei ar duce la o contaminare masivă în jur sunt mult exagerate. Riscurile sunt controlabile şi evitabile, iar cei care susţin contrariul, printre care şi Banca Centrală Europeană (BCE), nu fac decât să cauzeze panică şi turbulenţe în piaţă, susţine, într- o analiză amplă pe această temă, Nouriel Roubini, economistul care a prezis criza financiară.

O comparaţie cu Argentina

Potrivit "profetului", soluţia restructurării controlate a datoriilor este fezabilă, întrucât a mai fost implementată de-a lungul timpului şi în alte cazuri.

"O comparaţie între Argentina şi Uruguay arată ce se întâmplă când factorii de decizie ascund capul în nisip şi amână o restructurare metodică: rezultatul final este dezordine şi falimente puternic contagioase", spune Roubini.

Astfel, când o restructurare preventivă şi metodică a unei datorii nesustenabile este implementată – aşa cum s-a întâmplat când lecţia dureroasă din Argentina a fost învăţată în Uruguay – nu există nicio contagiune, niciun faliment haotic, nicio "fugă de bănci" sau alte urmări toxice, a explicat celebrul economist.

Potrivit acestuia, politica actuală care caută orbeşte să prevină cu orice preţ o restructurare a datoriilor sub scuza unui risc de contagiune pe termen scurt nu face decât să aducă riscuri şi mai mari de contagiune când se va produce o restructurare haotică.

"Respingerea dogmatică, încă păţânată de către BCE a soluţiei de uşurare a poverii datoriilor şi folosirea hiperbolică a cuvintelor cu D – default dezordonat – mai degrabă propagă decât atenuează instabilitatea", a explicat Nouriel Roubini.

Efectul Lehman Brothers

Recent, oficialii BCE au declarat că o restructurare a datoriilor suverane ale unui stat din zona euro ar putea genera o criză bancară mai profundă decât cea declanşată de prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers.

Anul trecut, datoria guvernamentală a Greciei se situa la 325 miliarde euro, echivalentă cu 140% din PIB. Încă din toamna anului 2010, Roubini susţinea că falimentul Greciei este inevitabil.