Productie record de Silicon Valleys

Cat de eficiente sunt aceste proiecte este mai greu de spus. Practic, pana acum nu s-a intamplat nimic concret. La nivel de imagine insa, consiliile judetene, Ministerul Comunicatiilor si Ministerul Educatiei au marcat puncte importante. De curand, s-a acordat primul titlu de parc stiintific si tehnologic unei platforme din Galati. Aici, se pare ca vor functiona in jur de 100 de firme care vor angaja intre 500 si 1.000 de oameni. Din pacate, pana acum, niciunul din parcurile aflate intr-o faza s

Cat de eficiente sunt aceste proiecte este mai greu de spus. Practic, pana acum nu s-a intamplat nimic concret. La nivel de imagine insa, consiliile judetene, Ministerul Comunicatiilor si Ministerul Educatiei au marcat puncte importante. De curand, s-a acordat primul titlu de parc stiintific si tehnologic unei platforme din Galati. Aici, se pare ca vor functiona in jur de 100 de firme care vor angaja intre 500 si 1.000 de oameni.
Din pacate, pana acum, niciunul din parcurile aflate intr-o faza sau alta de finalizare nu este functional. In principal, zonele in care se intentioneaza deschiderea unui parc se impart in doua mari categorii: pe de o parte, orase in dezvoltare, precum Bucuresti sau Cluj, pe de alta, zone monoindustriale, precum Galati sau Brasov, unde aparitia unui parc IT ar veni ca o salvare.
S-a facut prea mult zgomot pentru prea putin. Desigur, ideea dezvoltarii unor centre in care companii care isi incep activitatea (start-up) sa beneficieze de facilitati legate de accesul la utilitati sau de chirii mai ieftine este menita sa incurajeze intreprinzatorii din domeniu, insa marii investitori se lasa inca asteptati.
„In Romania nu au venit mari producatori din IT, din cauza faptului ca, in ciuda aparentelor, cresterea anuala a industriei romanesti de profil a fost de circa 5%, comparativ cu statele din Europa Centrala, unde cresterile au fost de 25%”, spune Calin Tatomir, directorul Cabinetului de Consultanta IT.
Nici aberatiile nu au lipsit. In primavara, Guvernul a anuntat cu surle si trambite ca va acorda impozit zero investitorului care va construi in Romania o fabrica ale carei vanzari anuale sa atinga colosala suma de un miliard de dolari. Se pare ca atunci era vizat un gigant IT care isi inchisese o capacitate in Irlanda. Aceasta promisiune a ramas vorba in vant.
Alexandru Mustea, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Industriei de Software si Servicii (ANIS), este de parere ca „stacheta nu trebuie ridicata prea sus”, trebuind incurajate proiectele realizabile.
Adevarul este ca industria IT s-a dezvoltat si fara parcurile tehnologice, care sunt mai mult un instrument de propaganda electorala decat niste mijloace concrete de incurajare a afacerilor. „Compania noastra a crescut si in afara parcului industrial. Pentru a ne muta activitatea intr-un asemenea parc, ar trebui sa ni se ofere niste conditii sensibil mai bune, cum ar fi concesionarea terenului”, spune Romeo Macaria, directorul companiei de software Recognos din Cluj-Napoca. Totusi, parcurile IT din Romania se adreseaza, mai ales, incepatorilor decat companiilor care au deja activitate.
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) aduce mereu exemplul parcurilor tehnologice din India, China sau Germania. In Asia, in general, s-au dezvoltat centre de asamblare de hardware, datorita mainii de lucru ieftine. Se pare ca marii producatori nu vor sa deschida asemenea puncte de productie si in alte parti ale lumii, in conditiile in care recesiunea i-a determinat sa le inchida si pe cele existente.
Prilej de mandrie si promovare a unei industrii de viitor, parcurile IT raman la stadiul de bune intentii.    

Cinci intrebari

Cum trebuie sa fie telefonul mobil

Dragos Mocanu este director general Panasonic Romania. Desi foloseste un telefon mobil
produs de compania la care lucreaza, nu se fereste sa declare ca a folosit si un Nokia 6110.

1. Ce marca are telefonul pe care il folositi in mod frecvent?

De obicei, folosesc un telefon marca Panasonic, model EB-GD93. Functiile pe care le apreciez cel mai mult sunt desktop handsfree, care permite purtarea unei convorbiri prin intermediul difuzorului, asemenea functiei speaker de la telefoanele fixe; alerta prin vibrare; cele sapte culori ale ecranului care pot fi asociate grupurilor de numere din memorie (de exemplu, business, privat etc.).

2. Ce anume apreciati la un telefon mobil: functiile business (legate
de culegerea si transferul de date) sau cele „funny” (ecran color, sonerii polifonice etc.)? Va place sa il personalizati?

Cel mai mult conteaza autonomia bateriei, ergonomicitatea softului sau fiabilitatea in exploatare.
Deocamdata, telefonul este un terminal util in special pentru serviciile de voce, cele de date fiind asteptate in viitorul apropiat. Nu imi personalizez telefonul nici cu logo-uri, nici cu sonerii descarcate de pe Net. Prefer tonurile clasice preinstalate pe telefon.

3. Ce alt telefon in afara de cele marca Panasonic mai folositi sau va place in mod deosebit?

Desi sunt directorul companiei Panasonic, am folosit si mi-a placut Nokia 6110. Am mai avut si un alt Panasonic. Este vorba de modelul EB-GD70.

4. Sunt importante dimensiunile telefonului? E important ca acesta sa fie mic? Comentati.

Mai degraba, as spune ca telefonul nu trebuie sa fie mare. Pe de alta parte insa, nu agreez in mod
deosebit telefoanele cu dimensiuni foarte mici.

5. Cum preferati sa purtati telefonul: in husa sau „liber”? In masina, folositi echipament hands-free?

Il folosesc fara hands-free, chiar si atunci cand ma aflu la volan, dar nu spuneti asta celor de la Politia rutiera!!!