Procurorul Mircea Negulescu, celebrul ”Portocală”, exclus definitiv din magistratură. ÎCCJ a confirmat abaterile sale grave

Procurorul Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public sub porecla „Portocală”, a fost exclus definitiv din magistratură, în urma unei hotărâri pronunțate luni de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia a fost luată într-un dosar disciplinar care vizează fapte din perioada anului 2016. Instanța supremă a admis recursul Inspecției Judiciare și a stabilit sancțiuni distincte pentru procurorii implicați.

Hotărârea ICCJ care îl vizează pe Mircea Negulescu și motivele reanalizării cazului

Mircea Negulescu nu mai are, începând de luni, calitatea de magistrat, după ce instanța supremă a decis excluderea sa din sistem, într-un dosar ce a vizat abateri disciplinare grave, conform informațiilor obținute de romaniatv.net. Hotărârea a fost pronunțată de un complet de cinci judecători în materie civilă al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a analizat recursul formulat de Inspecția Judiciară împotriva unei decizii anterioare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Cazul a fost rejudecat după ce Inspecția Judiciară a contestat soluția Secției pentru procurori din cadrul CSM, considerând că sancțiunile stabilite inițial nu reflectă gravitatea faptelor reținute. În urma acestei proceduri, instanța supremă a constatat existența unor abateri disciplinare ce justifică aplicarea celei mai severe sancțiuni prevăzute de lege.

Decizia este definitivă și produce efecte imediate, Mircea Negulescu fiind astfel eliminat din rândul magistraților, în urma unor constatări ce țin de nerespectarea obligațiilor profesionale fundamentale.

Contextul faptelor lui Negulescu analizate de instanță

În cadrul dosarului disciplinar, Mircea Negulescu a fost cercetat alături de procurorul Alfred Savu, ambii fiind acuzați de încălcarea gravă a normelor care reglementează exercitarea funcției de magistrat. Faptele analizate de judecători au avut loc la data de 13 aprilie 2016, în contextul unui dosar penal aflat în instrumentare.

Procurorilor le-a fost imputată purtarea unor discuții în afara cadrului legal cu mai multe persoane, inclusiv cu martori din cauză, în cadrul cărora au fost abordate aspecte legate de obiectul urmăririi penale și de posibilitatea acordării statutului de martor amenințat. Aceste acțiuni au fost apreciate ca fiind de natură să încalce confidențialitatea lucrărilor și secretul procedurilor judiciare.

Potrivit constatărilor Inspecției Judiciare, aceste discuții au creat premisele divulgării unor informații sensibile din anchetă către persoane care nu erau îndreptățite să le cunoască, ceea ce a afectat corectitudinea și legalitatea procesului penal aflat în desfășurare.

Sancțiuni diferite pentru procurorii implicați și poziția ICCJ

Pe lângă excluderea definitivă din magistratură a lui Mircea Negulescu, instanța supremă a stabilit și o sancțiune distinctă pentru procurorul Alfred Savu. Acesta a fost sancționat cu reducerea indemnizației lunare cu 20% pe o perioadă de șase luni, în funcție de gradul de implicare și circumstanțele reținute în sarcina sa.

În ceea ce îl privește pe procurorul Lucian Onea, o altă persoană vizată inițial de cercetarea disciplinară, Inspecția Judiciară nu a formulat recurs, motiv pentru care situația acestuia nu a făcut obiectul analizei instanței supreme.

În comunicarea oficială transmisă după pronunțarea soluției, reprezentanții Înaltei Curți au explicat că decizia a fost fundamentată pe probele administrate anterior, precum și pe relațiile solicitate de la parchet, după repunerea cauzei pe rol.

„Astăzi (luni – n.r.), Completul de 5 judecători în materie civilă a judecat, în dosarul nr. 1298/1/2025, recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva hotărârii Secției de procurori a CSM, privind abaterile disciplinare reținute procurorilor Negulescu Mircea și Savu Alfred Virgiuliu și a dispus excluderea din magistratură a procurorului Mircea Negulescu și sancționarea cu reducerea indemnizației cu 20% pe o perioadă de 6 luni a procurorului Alfred Savu.

În ceea ce îl privește pe procurorul Onea Lucian, Inspecția Judiciară nu a formulat recurs.

Sesizarea disciplinară reținea între faptele imputate procurorilor Savu Alfred Virgiliu și Negulescu Mircea (în prezent exclus din magistratură) săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) și t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, respectiv ‘nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter’ și ‘exercitarea funcției cu gravă neglijență’, faptele constând în aceea că, la data de 13.04.2016, au purtat discuții în afara cadrului legal cu numiții C.V., A.A.R, S.C., B.M.G și o altă persoană care a dobândit, la aceeași dată, statut de martor amenințat, cu privire la împrejurările pe care le cunoșteau fiecare dintre aceștia în legătură cu obiectul urmăririi penale desfășurate în dosarul nr. 113/P/2016 și la oportunitatea acordării statutului de martor amenințat unora dintre aceștia și prin care s-au creat premisele divulgării măsurilor de protecție dispuse cu privire la martori amenințați, precum și ca persoane neîndreptățite să ia cunoștință de conținutul probatoriului, prin nesocotirea dispozițiilor din Codul de procedură penală.

Circumstanțele arătate de Inspecția Judiciară au arătat că, în fapt, prin această divulgare către martorii din cauză a unor elemente ale anchetei, aceștia au redat ulterior în mărturii aspectele de care aflaseră prin conduita culpabilă a procurorului.

Înalta Curte a admis recursul Inspecției Judiciare și a constatat din probele administrate anterior și relațiile sosite de la parchet (pentru care s-a repus cauza pe rol) că cei doi procurori au săvârșit abaterile disciplinare pentru care au fost cercetați de IJ, respectiv art. 99 lit. j și lit. t teza a II-a din Legea nr. 303/2004, iar sancțiunile au fost stabilite prin raportare la cota de participare și circumstanțele săvârșirii celor doua abateri.

Soluția pronunțată, astăzi, de instanța supremă a avut în vedere, în esență, că în exercitarea atribuțiilor de serviciu magistrații au obligația de a acționa în conformitate și cu loialitate față de lege, reaua credință fiind incompatibilă cu garanțiile de exercitare a funcției judiciare”, au transmis reprezentanții ICCJ.