România a găsit soluția pentru prevenirea creșterilor facturilor
România nu va mai fi pusă în fața unei noi crize a facturilor la energie în 2026, dă asigurări ministrul Energiei, care afirmă că a fost identificată deja soluția pentru a preveni o creștere bruscă a prețurilor. Declarația vine în contextul în care țara trebuie să își închidă treptat capacitățile de producție pe bază de cărbune.
După 2026, România nu își poate permite să abandoneze producția de energie pe cărbune, susține ministrul Economiei, Radu Miruță. El arată că această resursă rămâne, pentru moment, indispensabilă: garantează stabilitatea prețurilor, sprijină securitatea energetică și oferă un sprijin real pentru redresarea economiei, cel puțin până când vor exista alternative viabile.
Fără o producție de energie suficientă, România nu poate spera nici la relansare economică, nici la stabilitatea prețurilor, atrage atenția ministrul Economiei, Radu Miruță. În opinia sa, cărbunele continuă să fie o piesă de bază în acest echilibru.
Ministrul a atras atenția că o economie robustă nu poate fi susținută prin importuri scumpe și facturi în creștere, motiv pentru care consideră indispensabilă menținerea producției interne de energie pe bază de cărbune.
Ministrul Radu Miruță spune:
„Cărbunele în România are un singur drum: să producă energie. Și va continua și după 2026”
Apoi a adăugat că a depus în Parlament proiectul PLX 121/2023, menit să asigure producția până la apariția unor opțiuni energetice viabile.
Radu Miruță a subliniat că nivelul de trai al românilor este strâns legat de sănătatea economiei și de stabilitatea facturilor, ambele fiind posibile doar printr-o producție energetică adecvată.
„Cărbunele nu este un moft, ci este încă o necesitate”, a subliniat ministrul.
România negociază cu CE pentru amânarea termenului pentru 2030
Comisia Europeană implementează un program structurat pentru regiunile europene dependente de cărbune, axat pe tranziția justă și sustenabilă a acestora. Inițiativa „EU Coal Regions in Transition” include măsuri de sprijin financiar și tehnic pentru reconversia economică și reconversia locurilor de muncă în zonele afectate de închiderea minelor și centralelor pe cărbune. Un exemplu concret este programul START, care oferă asistență tehnică regiunilor miniere în procesul de tranziție.
În plus, Comisia Europeană a aprobat planuri de restructurare pentru statele membre, inclusiv România, care vizează închiderea treptată a centralelor pe cărbune. Aceste planuri sunt integrate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și sunt susținute de fonduri europene. De exemplu, în Germania, Comisia a aprobat un pachet de compensare de 1,75 miliarde de euro pentru a sprijini închiderea centralelor pe cărbune până în 2038.
România, prin Ministerul Energiei, negociază cu Comisia Europeană pentru a amâna termenul de închidere a centralelor pe cărbune din 2026 până în 2030, invocând necesitatea de a dezvolta alternative energetice viabile, precum parcuri fotovoltaice și centrale pe gaz.
