Premierul Suediei demisionează din funcție după rezultatul de la alegerile legislative de duminică

Premierul Suediei își recunoaște înfrângerea și anunță public că își va prezenta demisia din funcție, având în vedere rezultatul înregistrat la alegerile legislative care au avut loc în cursul zilei de duminică.

Rezultatul final plasează blocul de dreapta cu 49,6% din voturi față de 49% pentru centru-stânga și diferența merge de la unul la trei locuri după numărarea finală.

Premierul suedez, social-democratul Magdalena Andersson, a anunțat, miercuri, că joi își va prezenta demisia după ce a confirmat înfrângerea blocului de centru-stânga împotriva opoziției de dreapta la alegerile legislative de duminică.

După numărarea voturilor din 99,7% din circumscripțiile electorale, opoziția de dreapta a câștigat alegerile cu trei locuri, 176 la 173, conform numărării Autorității Electorale, care include votul extern și voturile anticipate transmise în termen, dar nu au sosit la timp, arată El Periodico. 

Social-democrații, cea mai votată forță din ultimul secol, și-au apărat prima poziție și au obținut 30,4% din voturi, cu două puncte mai mult decât în ​​2018.

Rezultatele alegerilor legislative din Suedia

Pe a doua pozitie s-a situat partidul de extremă dreaptă Democraţii Suediei (SD), cu 20,6%, cu trei puncte mai mult; înaintea conservatorilor liderului opoziției, Ulf Kristersson, care au scăzut cu șapte zecimi la 19,1%. „Au fost numărate aproape toate voturile, dar rezultatul alegerilor preliminare este suficient de clar”, a declarat Andersson într-o conferință de presă.

De asemenea, d-na Andersson a prezis că va fi o legislatură „grea” și „complicată” din cauza diferenței mici și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ascensiunea SD. „Asta îi neliniștește pe mulți suedezi. Văd această neliniște și o împărtășesc”, a spus premierul, care a îndemnat să se combată ura și intoleranța și a cerut celorlalte trei forțe de dreapta să le pună „limite” Democraţilor Suedii (SD). Liderul social-democrat a mai subliniat că partidul său a obținut un rezultat electoral „solid” și că este „în mod clar” cel mai mare din Suedia.

Rezultatul final plasează blocul opoziției cu 49,6% din voturi față de 49% pentru centru-stanga și diferența dintre blocuri merge de la unul la trei locuri, referindu-se la rezultatul dat publicității luni, când așa-numitele „voturi de miercuri” nu erau încă numărate.

Puțin peste 44.500 de voturi au despărțit luni cele două blocuri, care au menținut prudență în aceste zile în așteptarea unui rezultat final, deși cele patru partide ale blocului de dreapta s-au întâlnit, iar mass-media suedeză specula deja cu privire la posibila distribuție a portofoliilor.

Istoric vorbind, „voturile de miercuri” au influențat puțin rezultatul final, cu excepția anului 1979, când au favorizat victoria dreptei, după ce 8.500 de voturi au separat cele două blocuri în noaptea alegerilor.

Acum, SD este marele câștigător al alegerilor: nu numai că a fost forța care a crescut cel mai mult, dar le-a smuls conservatorilor conducerea blocului de dreapta, pe care o deținea din 1979 și va avea o influență directă asupra formării guvernului după un deceniu de izolare.

SD, marele câștigător al alegerilor

Această formațiune de extremă dreaptă, cu rădăcini neonaziste la sfârșitul anilor ’80, a fost supusă unui „cordon sanitar” de către restul forțelor de când a intrat în Parlament în 2010, fapt care explică de ce social-democrații au guvernat în minoritate în ultimele două legislaturi, în ciuda faptului că în Cameră era o majoritate de dreapta.

În ultima legislatură a fost necesar un pact cu centriștii și liberalii, rupând alianța de centru-dreapta care exista din 2004, pentru a menține izolarea, deși conservatorii, creștin-democrații și liberalii, care și-au schimbat din nou tabăra, au apărat de mult timp negocierea cu extrema dreaptă, deși fără a fi în guvern.

Presa suedeză speculează despre posibilitatea ca, acum, conservatorii și creștin-democrații să formeze un executiv minoritar, condus de Kristersson și susținut din exterior de celelalte forțe ale blocului. Cu toate acestea, SD și-a revendicat un rol „central” și aspiră „să facă parte din guvern”, așa cum a declarat liderul său, Jimmie Åkesson, în noaptea alegerilor.