Premieră pentru românii care stau în blocuri vechi. Milioane de locatari ar putea beneficia de lift. Ce clădiri sunt vizate

Un proiect național care vizează montarea de lifturi în blocurile vechi cu trei sau patru etaje a intrat în dezbaterea Parlamentului, urmând să ofere primăriilor și asociațiilor de proprietari un cadru legal pentru astfel de investiții. Inițiativa, susținută de Robert Cazanciuc și de deputatul Diana Tușa, își propune să îmbunătățească accesul în locuințe pentru milioane de români care trăiesc în clădiri fără ascensor.

Potrivit datelor prezentate în cadrul dezbaterilor, aproximativ trei milioane de români locuiesc în blocuri cu trei sau patru etaje, inclusiv în imobile ANL, iar până la 100.000 de astfel de blocuri nu dispun de lift.

Până la 100.000 de blocuri fără lift ar putea fi modernizate

O mare parte dintre locatari sunt persoane în vârstă, pentru care deplasarea zilnică devine dificilă, existând cazuri în care oamenii nu au mai ieșit din locuințe de luni de zile din cauza lipsei unui ascensor.

„O mare parte dintre acești oameni sunt oameni în vârstă, cărora le e dificil să meargă la piață, la biserică, le e dificil să meargă oriunde.

Am vorbit cu oameni care mi-au spus că nu au mai ieșit din casă de luni de zile pentru că nu au cum”, a spus Robert Cazanciuc la dezbaterea proiectului în comisiile reunite pentru Administrație Publică și Juridică din Senat.

Proiectul prevede că finanțarea ar putea proveni din mai multe surse, inclusiv din bugetele proprii ale primăriilor care își permit astfel de investiții, din proiecte depuse la Agențiile pentru Dezvoltare Regională sau din fonduri europene. Costul estimat pentru construirea unui lift este de aproximativ 20.000 de euro, la care se adaugă cheltuielile pentru infrastructură, proiectare și autorizare.

În cadrul discuțiilor din Senat, s-a stabilit că montarea lifturilor nu va reprezenta o obligație pentru autoritățile locale, ci mai degrabă un model care să permită parteneriate între primării și asociațiile de proprietari. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea ca locatarii să contribuie financiar, un exemplu fiind suma de aproximativ 1.500 de euro pentru fiecare beneficiar.

Programul ar urma să înceapă cu un proiect-pilot care vizează 100 de blocuri, etapă menită să identifice eventualele probleme tehnice și juridice. În același timp, inițiatorii au subliniat că implementarea la nivel național ar putea dura între 10 și 15 ani.

Un alt beneficiu este crearea de noi locuri de muncă în urma implementării acestui program

Un alt beneficiu identificat în cadrul dezbaterilor este crearea de noi locuri de muncă în urma implementării acestui program. Pentru soluțiile tehnice privind montarea lifturilor, inclusiv în exteriorul clădirilor acolo unde nu este posibil în interior, a fost deja consultată Universitatea de Arhitectură, care urmează să propună variante viabile.

Cea mai mare provocare rămâne însă obținerea finanțării europene. Negocierile pentru includerea proiectului în bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 vor fi esențiale, iar europarlamentarii români vor trebui să obțină sprijin la Bruxelles pentru susținerea inițiativei.

Datele furnizate de Patronatul Societăților de Ascensoare și Scări Rulante din România arată că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul lifturilor funcționale, cu aproximativ 55.000 de unități, în timp ce țări cu populație mai mică stau mult mai bine, Bulgaria având circa 100.000 de lifturi, iar Grecia aproximativ 300.000. Există chiar orașe întregi în România unde niciun bloc nu este dotat cu lift.

Problema accesului în locuințele fără ascensor nu este însă una exclusiv românească

Problema accesului în locuințele fără ascensor nu este însă una exclusiv românească. Ea afectează numeroase state europene, atât din est, cât și din vest, unde în perioada anilor ’60–’80 s-au construit rapid locuințe ieftine, fără dotări moderne pentru accesul la etajele superioare.

În acest context, exemple precum Polonia și Spania, care au implementat programe ample de instalare a lifturilor în blocurile vechi folosind fonduri naționale și europene, sunt văzute ca modele de urmat.

După dezbateri, Senatul României, prin Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică, a adoptat un raport favorabil pentru Programul Național de Accesibilizare a Locuințelor, intitulat „Lift pentru viață”, ceea ce reprezintă un prim pas important pentru implementarea acestui proiect la nivel național.