Pandemia de coronavirus lovește crunt România. În fiecare zi avem parte de mii de noi infectări. Deși vaccinarea este aproape, deocamdată restricțiile încă ne lovesc dur, iar numărul victimelor continuă să crească de la o oră la alta.

Urmează Sărbătorile de Iarnă, dar trăim o luna decembrie atipică, fără prea multe vizite, fără călătorii, fără petreceri. Un cunoscut medic ne dă o veste proastă Cum a fost afectată sănătatea noastra mintală, după atatea luni de pandemie? Răspunsul nu e deloc încurajator.

Pandemia ne-a lovit crunt

“În mod cert sărbătorile acestui an nu vor fi la fel ca în anii precedenți. Vor avea ingrediente rafinate: grijă pentru cei dragi, conexiune emoțională, comunicare sinceră și deschisă, creativitate, recunoștință”, spune Florentina Niculescu, psihoterapeut de orientare integrativă în Centrul MindCare.

Specialistul nu s-a oprit aici. ” Ca urmare a pandemiei de coronavirus, fie că ne referim la fiecare individ, fie la societate, am fost forțați să ne schimbăm viața, iar acest aspect în limbajul psihoterapeutilor și psihiatrilor se numește traumă colectivă și face parte din categoria dezastrelor naturale (fie că sunt ele provocate de om sau de natură).

Sistemul nostru nervos autonom (SNA) se adaptează constant la sentimentele noastre de siguranță sau amenințare în diferite situații.

Când SNA individual sau colectiv este dezechilibrat și nevoile universale de bază nu sunt îndeplinite, pierdem controlul asupra stărilor noastre fizice, emoționale, mentale, comportamentale și spirituale. Apelăm la mecanisme de apărare dăunătoare pentru a ne satisface nevoile.

Impactul COVID este între 28 săptămâni până la 3 ani, și se împarte în 3 faze:

primele 6 luni sunt de impact major – aici apare stresul traumatic,

a doua fază – schimbările majore – oamenii își pierd locurile de nunca; siguranța le este amenințată,

a treia fază – întreruperile sociale: autonomie, stimă de sine, imagine de sine și respect de sine, competență, simțul justiției , simțul semnificației și al contribuției vor avea de suferit.

Psihiatrii și psihoterapeuții care lucrează cu oamenii expuși diverselor categorii de dezastre naturale au remarcat creșteri de anxietate și neputință, reacții naturale care rareori devin traumatice sau cronice. Însă, așa cum era de așteptat, lipsa conexiunii sociale a condus la creșterea tentativelor de suicid, violențelor domestice, abuzurilor psihice, creșterea consumului de alcool și alte dezechilibre.

Noi oamenii ne naștem cu capacitatea de adaptare. În contextul actual al vieții cheia este să crezi din nou în ține, în capacitățile tale de auto-reglare și auto -vindecare și, în același timp, să crezi în ceva mai măreț decât tine”, spune specialistul, conform Digi24.

Florentina Niculescu a vorbit și despre categoriile de persoane cele mai afectate. “Pandemia va remodela viețile tuturor oamenilor și s-a constatat că nu se poate face o diferenţă clară în acest sens între persoane tinere sau vârstnice, între bărbaţi şi femei. Va remodela societatea și va remodela economia.

Sentimentul intern pe care îl trăim este cel al pierderii: pierderea sentimentului de conexiune, pierderea sentimentului de comunitate și comunicare. În această situație, percepția despre lume este complet schimbată.

Schimbarea forțată a comportamentului social a condus către un impact negativ asupra copiilor, tinerilor și vârstnicilor. Distanțarea fizică este din acest punct de vedere este măsură extremă și reprezintă o amenințare cu impact asupra sistemului imunitar, iar deteriorarea sănătății fizice și psihice este vizibilă: obezitate, hipertensiune arterială; declinul cognitiv, depresie, anxietate, uneori moarte prematură.

Putem observa modificări cu impact negativ: comportament agresiv, lipsa unui mediu competitiv, impact puternic negativ asupra copiilor cu dizabilități, dependență de internet și social media, îngrijorare cu privire la viitor.

Ce ne va ajuta? Conectarea emoțională este esențială precum și menţinerea rutinei familiare cât mai mult posibil sau crearea unor noi rutine.

Pe copii/adolescenți îi vom ajuta să găsească modalități pentru a-și exprima sentimente de frică, spaimă și bucurie. Le vom valida sentimentele și îngrijorările și vom fi disponibili pentru întrebări și informații noi, în acest fel le vom modela comportamentul. Implicarea în activități creative poate facilita acest proces.

Când vine vorba de persoane în vârsta, recomandăm sprijinul practic însoțit de conectarea emoțională. Este important să împărtășim cu dumnealor cum se pot proteja, ținând cont că persoanele vârstnice, în special cele cu declin cognitiv pot deveni mai anxioase, stresate, retrase.

Este dovedit faptul că plimbările prin pădure timp de o oră sau două ore, ajută la întărirea sistemului imunitar. A rămâne numai în casă dăunează sistemului imunitar. Amănunt şi mai important în cazul familiilor cu copii”, a mai spus specialistul.

Efecte dure după restricții

“Am putut observa cu toții că am fost afectați de restricțiile impuse autorități. Printre efectele pe care le vom observa atât pe termen scurt și lung : frecvente probleme cum ar fi anxietatea, insomnia sau dificultăţi în a face faţă stresului.

Vom fi declanșați cu ușurință și incapabili să gestionăm emoțiile dificile în noi sau din partea celorlalți, vom gestiona cu greu frustrările, vom trece de la sentimente intense și exagerate la amorțeală și pasivitate.

Gândirea noastră devine confuză, devenim critici, rigizi, inflexibili. Vom percepe distorsionat siguranța, vom căuta controlul și puterea cu orice preț.

Vom percepe amenințări exagerate, nu vom avea încredere în ceilalți chiar și atunci când sunt binevoitori, vor apărea temeri legate de pierdere a identității religioase. Autonomia noastră ar putea fi distorsionată. Vom observa dependență și neputință, răzvrătire, simțul dreptății, refuzul unor persoane de a-și asuma responsabilități.

Imaginea de sine va fi și ea distorsionată și vom simți neajutorare, căutarea chiar a recunoașterii negative, lipsa de compasiune față de sine / ceilalți, critici. Competența distorsionată servește scopurilor negative, blamarea și supărarea celorlalți pentru propria incapacitate și lipsuri, dificultăți de recunoaștere a propriilor calități reale.

Simțul justiției ar putea fi și el distorsionat, lipsit de obiectivitate și contextul de echitate, se va căuta dreptate prin răzbunare permițând furiei să devină ură implacabilă”, a încheiat specialistul.