Cum este definită „bogăția” în contextul economic actual
În România, noțiunea de „bogăție” nu se limitează la valoarea salariului lunar, ci implică un ansamblu de factori economici și sociali. Economiștii atrag atenția că o persoană cu adevărat prosperă este cea care își poate acoperi fără dificultate cheltuielile lunare, economisește constant și dispune de surse multiple de venit.
Conform analiștilor financiari, o persoană considerată „bogată” trebuie să se afle într-o situație în care:
- își poate susține toate costurile lunare fără stres financiar;
- poate economisi sau investi cel puțin 30–40% din venitul lunar;
- are acces la servicii private, cum ar fi educația sau asistența medicală;
- își permite vacanțe regulate și locuiește într-o zonă considerată bună;
- nu depinde de un singur salariu pentru a menține același nivel de trai.
Astfel, bogăția este privită nu doar ca o cifră fixă în cont, ci ca un grad de stabilitate și independență economică.
Veniturile românilor în 2025: creșteri moderate, dar costuri mai mari
Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că veniturile totale medii lunare ale gospodăriilor din România au ajuns, în trimestrul al doilea din 2025, la 9.502 lei. Aceasta echivalează cu un venit mediu de 3.824 lei pe persoană.
Raportul INS detaliază că veniturile bănești au fost de 8.928 lei pe gospodărie, în timp ce veniturile în natură au avut o valoare medie de 574 lei. Cea mai mare parte a veniturilor, aproape 70%, provine din salarii.
„Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.564 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (69,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere faţă de trimestrul I 2025 cu 0,7 puncte)”, se arată în comunicatul INS.
Restul veniturilor provin din prestații sociale, activități independente sau surse suplimentare, însă ponderea acestora rămâne modestă. Veniturile din prestații sociale au reprezentat 19,4% din total, în ușoară scădere față de începutul anului, iar veniturile în natură au continuat să aibă o contribuție redusă, de doar 6%.
Discrepanțele dintre mediul urban și rural se accentuează
Diferențele de venit între orașe și sate se mențin și, potrivit datelor INS, continuă să se adâncească. În trimestrul al doilea din 2025, gospodăriile din mediul urban au avut un venit mediu lunar de 11.091 lei, ceea ce reprezintă cu aproximativ 40% mai mult decât venitul mediu din mediul rural.
Raportat la persoană, venitul urban a fost de 4.572 lei, depășind cu 50% media celor care locuiesc în zonele rurale. Această diferență reflectă atât variațiile de salarii între regiuni, cât și oportunitățile economice mai numeroase din marile orașe, în special din București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași.
Analiștii explică faptul că aceste discrepanțe influențează direct percepția despre ce înseamnă „bogăția” în România. În marile centre urbane, costurile pentru locuințe, educație sau servicii medicale private sunt semnificativ mai mari, astfel încât pragul de venit necesar pentru a fi considerat „bogat” crește proporțional.
În schimb, în zonele rurale, un venit lunar care asigură un trai confortabil este considerabil mai mic, deși și acolo prețurile la bunuri de consum și utilități sunt în creștere.
Datele oficiale arată o economie în creștere lentă, dar cu o distribuție inegală a veniturilor. Deși salariile medii au urcat, costurile vieții au crescut într-un ritm similar, ceea ce face ca „bogăția” să fie mai degrabă un concept relativ decât unul strict economic.
Pentru mulți români, confortul financiar se traduce prin stabilitate, posibilitatea de a economisi și libertatea de a planifica pe termen lung, nu doar printr-un venit ridicat.
