Reguli noi la bancomat pentru clienții trecuți de 62 de ani
Începând cu 22 septembrie 2025, băncile din Regatul Unit aplică plafoane zilnice și lunare pentru retragerile de numerar efectuate de persoanele care au depășit vârsta de 62 de ani. Măsura îi afectează în special pe pensionarii care preferau să își ridice întreaga pensie în numerar, de obicei la începutul lunii.
Potrivit noilor prevederi, sumele maxime ce pot fi retrase de la bancomat variază între 300 și 500 de lire pe zi, în funcție de instituția bancară. De asemenea, băncile au introdus limite lunare cuprinse între 3.000 și 5.000 de lire, în cazul retragerilor de la ghișeu. Pentru tranzacțiile care depășesc 2.000 de lire într-o singură zi, este necesară o verificare suplimentară sau prezentarea unor documente justificative.
Oficial, băncile susțin că măsurile sunt menite să sporească siguranța financiară a clienților și să reducă riscul de fraude. În același timp, autoritățile financiare invocă dorința de a accelera procesul de digitalizare a serviciilor bancare și de a moderniza modul de gestionare a numerarului.
Reprezentanții instituțiilor bancare spun că au observat o creștere a cazurilor de fraudă financiară în rândul persoanelor vârstnice, multe dintre acestea vizând cardurile de pensii. De aceea, restricțiile ar avea și un rol de protecție, chiar dacă pentru unii pensionari schimbarea presupune adaptarea la un nou mod de administrare a veniturilor.
Avertismente privind siguranța retragerilor de la ATM
În paralel cu noile limite impuse, specialiștii în securitate bancară atrag atenția asupra riscurilor la care sunt expuși clienții, mai ales cei care preferă să folosească numerar. Fenomenul fraudelor la bancomate, cunoscut sub numele de „skimming”, continuă să fie prezent, chiar și în zonele urbane bine monitorizate.

Metoda presupune montarea pe bancomate a unor dispozitive false, care copiază banda magnetică a cardului, în timp ce o cameră ascunsă filmează tastarea codului PIN. Datele astfel obținute permit infractorilor să cloneze cardurile și să retragă sume importante de bani fără știrea titularilor.
Numărul cazurilor raportate a crescut în ultimele luni, ceea ce a determinat autoritățile să insiste asupra măsurilor de precauție.
Specialiștii recomandă folosirea bancomatelor aflate în interiorul sucursalelor bancare, unde există camere de supraveghere și personal de pază. În schimb, trebuie evitate ATM-urile izolate, slab iluminate sau aflate în zone fără trafic pietonal.
Printre semnele care pot trăda un bancomat compromis se numără slotul pentru card care pare montat superficial, tastatura care nu se potrivește perfect cu carcasa aparatului sau prezența unor obiecte neobișnuite în apropiere.
Băncile îndeamnă clienții să anunțe imediat serviciul de relații cu publicul dacă observă nereguli la un bancomat sau dacă retragerea nu se finalizează corect. De asemenea, se recomandă acoperirea tastaturii cu mâna în momentul introducerii codului PIN, pentru a preveni filmarea accidentală.
Inițiative pentru creșterea plăților prin card în România
Discuțiile privind trecerea la plăți electronice au ajuns și în România, unde autoritățile încearcă să crească procentul pensionarilor care își încasează pensia pe card. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat recent că nu intenționează să impună obligativitatea plății prin card, dar își propune accelerarea acestui proces.
„În primul rând, primă propoziție pentru calmarea unor spirite. Nu avem de când să obligăm pe nimeni și respectăm libertatea oricui de a alege. A doua teză este că, în mod natural, din ce în ce mai mulți pensionari, dacă comparăm cu acum 5 ani, 10 ani, 15 ani, aleg această metodă de a primi drepturile cuvenite pe card. Este natural să ne imaginăm că procesul acesta va continua natural și el”, a spus Manole la Digi24.
Oficialul a explicat că scopul principal este creșterea vitezei de adoptare a plăților digitale:
„Ceea ce încerc eu și ceea ce vreau să promovez este o viteză mai mare a acestui fenomen natural”.
Ministrul a mai precizat că succesul procesului depinde și de extinderea infrastructurii și de educația financiară a populației.
„Pentru asta trebuie să avem în vedere infrastructura, trebuie să avem în vedere poate o convergență în programele de educație financiară, cum multe bănci au. Poate mesaje și din partea CEC, care este o bancă cu foarte mare credibilitate într-o anumită parte a societății românești și de ce să nu folosim această bancă?”, a adăugat el.
Totodată, Manole a făcut apel la tinerii din mediul urban și rural să își încurajeze părinții și bunicii să treacă la plata pensiei pe card.
„Fac apel și la cei care… fii de părinți pensionari în rural pot să-și încurajeze apropiații. Și eu când vreau să îmi ajut părinții într-o lună cumva, mi-e mult mai ușor să fac asta printr-un transfer bancar, decât să mă duc 150 km în Est de București și înapoi. Ar costa mai mult drumul”, a spus ministrul.
Diferențe mari de costuri între plata pe card și livrarea prin Poștă
Potrivit datelor prezentate de Florin Manole, în prezent peste jumătate dintre pensionarii din România primesc pensiile prin transfer bancar.
„Adică 2.600.000 la 2.300.000. Mai puțini care primesc pensiile cash”, a precizat ministrul.
El a explicat și impactul financiar al celor două modalități de plată: „Comisioanele bancare ne costă la zi puțin peste 6 milioane de lei. Pentru cei care primesc prin Poștă, cash, comisioanele ne costă la zi puțin peste 60 de milioane de lei. Adică de șase ori. Probabil că la sfârșitul anului vom avea înspre 10 și 100, depinde cum evoluează, dar la zi vorbesc”.
Ministrul consideră că plata pe card este o soluție eficientă pentru reducerea cheltuielilor publice, fără a afecta nivelul pensiilor sau beneficiarii.
„Această diferență este semnificativă, apropo și de discursul acesta de a tăia cheltuielile statului. Iată că există o metodă de a tăia din cheltuielile statului care nu afectează pensionari, nu afectează mediul de afaceri, nu afectează bugetarul care lucrează la Casa de Pensii sau oriunde altundeva. Ci înseamnă pur și simplu să fim un pic mai eficienți și mai în trend cu Europa”.
Florin Manole a subliniat că o comunicare mai clară și mai constantă cu publicul ar putea accelera adoptarea acestui sistem.
„Ceea ce va trebui să facem și este foarte important este în primul rând acest discurs public, împreună cu mediul bancar, cu oamenii activi din această țară, cu mass-media care nu are trăiri paranoice despre carduri și despre ce rău fac ele omenirii, că există și genul ăsta de discurs. Să mergem înspre acest subiect”.