Postul Paștelui 2025. Când începe și cât durează cel mai aspru post din an. Ce e interzis în această perioadă

Postul Paștelui, cel mai lung și riguros din tradiția ortodoxă, începe săptămâna viitoare, pregătindu-i pe credincioși pentru Învierea Domnului. Inițial foarte strict, postul s-a relaxat în timp, permițând dezlegări la pește în zilele de Buna Vestire și Florii. Scopul său rămâne însă același: curățirea sufletească prin rugăciune, reflecție și fapte bune.

Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Păresimi sau Patruzecime, este cel mai lung și mai riguros dintre cele patru posturi de durată rânduite de Biserica Ortodoxă.

Această perioadă de abstinență și rugăciune precede Sfintele Paști și are o profundă semnificație spirituală, reprezentând un timp de pregătire sufletească pentru credincioși, potrivit Doxologia.

Postul Paștelui. Care este originea și durata acestuia

Postul durează 40 de zile, începând de pe 15 martie și până pe 1 mai, avându-și originea încă din primele secole creștine. Inițial, durata și felul postirii variau de la o comunitate la alta. Unii credincioși posteau doar Vinerea Patimilor, alții două zile (vineri și sâmbătă), iar alții țineau post strict chiar și timp de șase săptămâni.

Denumirea de Păresimi provine din latinescul „quadragesima”, iar cea de Patruzecime vine din grecescul „Τεσσαρακοστή”, ambele făcând referire la cele 40 de zile de post inspirate de perioada de postire a Mântuitorului Iisus Hristos înainte de începerea activității Sale publice.

Durata de 40 de zile a fost consacrată de Sinodul I Ecumenic, iar postul se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr, urmând ca Săptămâna Patimilor să fie ținută într-un regim și mai strict de rugăciune și postire.

Rânduiala postului în trecut și în prezent

Potrivit părintelui Ene Braniște, autorul lucrării „Liturgica generală”, Postul Paștelui era mult mai sever în vechime. Credincioșii practicau ajunarea totală, adică abstinența completă de la hrană și băutură până la Ceasul al IX-lea (aproximativ ora 15:00-16:00), excepție făcând doar zilele de sâmbătă și duminică.

De-a lungul timpului, rânduiala postului s-a mai îmblânzit, iar Biserica a introdus două zile de dezlegare la pește, untdelemn și vin:

• Buna Vestire (25 martie)
• Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) – 25 aprilie

Totodată, în această perioadă sunt interzise nunțile și petrecerile. În trecut, chiar și legile statului bizantin interziceau spectacolele și serbările în timpul postului, pentru a menține atmosfera de smerenie și reculegere.

Inițial, Postul Mare era destinat catehumenilor, adică celor care urmau să fie botezați în noaptea de Paște. În timp, însă, a devenit o perioadă de curățire sufletească pentru toți credincioșii.

Scopul acestui post este de a pregăti sufletește și trupește credincioșii pentru Patimile și Învierea Domnului, fiind un timp de reflecție, rugăciune și apropiere de Dumnezeu. De aceea, Biserica nu recomandă extremele, ci o atitudine echilibrată, bazată pe postire, rugăciune și fapte bune.