În timp ce Moscova își continuă războiul din Ucraina, în țară, populațiie indigene din Rusia suportă cele mai mari consecințe ale războiului. În Rusia trăiesc 47 de grupuri indigene, unele dintre ele cu populații mai mici de o sută sau chiar de câteva zeci. Ultimul sondaj a arătat că numărul populației indigene a scăzut substanțial în ultimii zece ani, potrivit unei analize publicate de Worldcrunch.

Create în epoca sovietică, ținuturile de dincolo de Urali, republici sau regiune autonome, doar cu numele mai conțin referințe ale popoarelor indigene. Site-ul independent Vazhnyye Istorii (Povestiri importante) relatează despre anumite grupuri care erau deja pe cale de dispariție și cum situația lor s-a înrăutățit după ce Rusia a declanșat războiul.

Marea problemă nu este doar numărul disproporționat de bărbați mobilizați, ci și efectul sancțiunilor occidentale, precum și reducerea beneficiilor de la stat pe fondul cheltuielilor alocate pentru război.

Riscul dispariției populației indigene

Conform recensământului populației din 2021, 67% dintre grupurile indigene au scăzut substanțial. Dmitri Berejkov, reprezentant al unuia dintre grupurile indigene, itelmenii, spune că datele recensământului ar trebui tratate cu o doză de scepticism. Se știe că guvernul „scoate din pălărie” cifre de dragul propagandei sau pentru rezolvarea sarcinilor bugetului guvernului.

Conform recensământului din 2010, cel mai mic grup indigen erau etnicii khanty, care trăiau în Chukotka. Erau doar patru în urmă cu un deceniu, dar la recensământul din 2021 ajunseseră la 23. Un alt exemplu este cel al neneților, cel mai mare dintre popoarele indigene. La recensământul din 2021, 49.787 de persoane au fost înregistrate ca neneți. Dacă neneții trec de 50.000, ei nu vor mai fi considerați popor indigen în conformitate cu legea rusă.

Dezrădăcinați și asimilați

Autoritățile consideră că popoarele indigene sunt un obstacol, care blochează aceste teritorii: ele nu ar trebui să fie acolo, sunt inutile și interferează cu dezvoltarea țării. Acest lucru îi face pe indigeni să caute locul cel mai bun în care să câștige bani, unde să trăiască și să se dezvolte, fiind alungați de pe propriile teritorii. Berejkov citează exemplul satului Kazas, din regiunea Kemerovo, în care locuiau șorii. Majoritatea locuitorilor erau implicați in meșteșuguri tradiționale – vânătoare, pescuit, dar în 2012, compania de cărbune a pus în funcțiune o exploatare.

Ecologia a avut mult de suferit, iar muntele Lysaya, sacru pentru șori și al carui spirit era considerat paznicul satului, a fost distrus. În același an, compania a cerut locuitorilor să-și vândă casele pentru a dezvolta zăcăminte de cărbune. Sub presiune, șorii au fost nevoiți să se mute.

Bărbații, recrutați în mod disproporționat

Războiul din Ucraina a lovit și va continua să lovească puternic populațiie indigene ale Rusiei, mai ales pentru că bărbații sunt mobilizați în mod disproporționat. „Activiștii etnici spun că autoritățile distrug intenționat aceste popoare, înrolând mai mulți bărbați din rândul lor”, continuă Berejkov. „Acest lucru se poate datora și faptului că popoarele indigene trăiesc în suburbiile sărace, unde oamenii fac împrumuturi des și au încredere în autorități, crezând că pot câștiga bani dacă merg la luptă”, explică el.

Probleme economice

Popoarele indigene sunt afectate și de situația economică din Rusia, ca urmare a războiului.

„În satele îndepărtate, în care locuiesc populații indigene, consecința a fost că avioanele nu mai zboară acolo atât de des: a devenit neprofitabil pentru oamenii de afaceri să ducă mâncare la magazine. Există probleme și cu echipamentul medical și medicamentele”, spune Berejkov.

Fără bani, fără limbă

În 2023, autoritățile au redus valoarea subvențiilor pentru sprijinirea popoarelor indigene, din cauza războiului care afectează foarte mult bugetul țării. Sprijinul din partea statului nu este suficient nici pentru păstrarea limbii. Berejkov spune că păstrarea limbilor populațiilor indigene depinde în mare măsură de programele guvernamentale. Chiar și Vladimir Putin a recunoscut că în Rusia nu se acordă atenție conservării limbilor indigenilor. La cererea unui locuitor din satul Udege Krasny Yar din regiunea Primorski, de a introduce predarea limbii udege în școală, Putin a răspuns: „Limbile popoarelor minoritare din Rusia sunt cea mai mare bogăție culturală a noastră, dar, din păcate, o pierdem”.