El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca "povestea cu gazele de şist" să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine.

"Oricum s-a amânat, pentru că…se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista", a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Chevron a încheiat explorarea gazelor de şist la Pungeşti

Compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, urmând ca informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor să fie analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Activităţile de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii Siliştea, judeţul Vaslui, au fost finalizate de compania Chevron, la două luni de la începerea lucrărilor de foraj, care s-au realizat la adâncimi de aproximativ 3.000 de metri.

Raport SUA: România are rezerve de gaze de şist echivalente consumului pe 100 de ani

România are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, estimează Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA), în condiţiile în care rezervele dovedite de gaze se plasează la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde metri cubi.

România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate.

Astfel, agenţia guvernamentală americană estimează că România are rezerve de gaze de şist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existentă) de 51.000 miliarde picioare cubice (cubic feet), adică 1.444 miliarde metri cubi.

Potrivit EIA, rezervele dovedite de gaze naturale ale României erau estimate la începutul acestui an la 4.000 miliarde picioare cubice, echivalentul a 113 miliarde metri cubi.

România se plasează pe locul al treilea în UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului EIA.

În ceea ce priveşte petrolul prins sub formaţiuni de rocă de şist în România, EIA estimează un volum de 300 milioane de barili, faţă de rezerve dovedite estimate la 600 milioane de barili din alte tipuri de zăcăminte.

Astfel, potrivit estimărilor instituţiei americane, explorarea zăcămintelor de şist ar creşte cu 50% rezervele de petrol ale României şi de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.