Pleacă trupele NATO din România şi Bulgaria? Reacţia oficială MAE la ultimatumul Rusiei

Ministerul Afacerilor Externe reacționează după ce Rusia a cerut ca trupele NATO să părăsească România și Bulgaria. De menționat este faptul că aceasta este una dintre garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului.

Rusia a cerut garanții obligatorii din punct de vedere juridic din partea NATO, conform cărora blocul își va opri expansiunea și va reveni la granițele din 1997. Printre garanțiile enumerate de ruși se numără și retragerea trupelor NATO din România și din Bulgaria.

MAE: Cererea Rusiei, lipsită de orice fundament

În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe reacționează. MAE anunță că respinge cererea Rusiei și totodată o cataloghează ca fiind „lipsită de orice fundament”.

În același timp, Ministerul Afacerilor Interne spune că solicitarea de a retrage trupele NATO din România a fost deja respinsă „fără echivoc”. MAE mai arată că acest comportament al Rusei se intensifică și în ciuda încercărilor NATO, urmările par a fi altele.

„Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021”, arată MAE în răspunsul trimis Rusiei.

Răspunsul MAE pentru Rusia

Totodată, Ministerul precizează că România va continua să susțină importanța Flancului Estic, salutând de asemenea anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

România încă speră la un dialog deschis cu Rusia, astfel încât situația de securitate să descaladeze, mai arată MAE.

„Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic”, precizează MAE.

Reacția lui Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO

O reacție în acest sens a venit și de la secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Într-un interviu acordat pentru Digi24, acesta a subliniat faptul că „nu există niciun fel de modalitate” pentru o negociere care să prevadă retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria, așa cum a cerut Moscova.

El a mai adăugat că răspunsul MAE a fost unul destul de clar și de transparent. Geoană a criticat totodată și atitudinea Rusiei, având în vedere ultimele cerințe.

„Răspunsul nostru a fost și rămâne la fel de clar și de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. Este treaba NATO unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu este problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să își pună sau să nu își pună propriile forțe pe teritoriul său.

Ceea ce spunem Federației Ruse este că e totalmente anacronic și este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta este linia cu adevărat roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova”, a declarat pentru Digi24 secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.