Dacă există o încetare a focului în Ucraina până la jumătatea anului 2025, Rusia ar putea avea în vedere o confruntare pe termen lung. Potrivit serviciilor de securitate germane, Rusia și-a reconstruit capacitatea militară și ar putea redistribui rapid unități pentru a pune în pericol flancul estic al NATO.

O analiză publicată de Unherd încearcă să afle dacă liderul rus Vladimir Putin, care ar prefera ca NATO să nu existe, ar fi dispus să ducă război pentru ca acest lucru să se întâmple.

Deși unii resping discuțiile despre un război Rusia+ NATO, considerându-le o reminiscență din epoca Războiului Rece, guvernul Regatului Unit își actualizează planurile de urgență, subliniază publicația.

Între timp, cei care s-au angajat în planificarea militară recunosc că au luat această perspectiva în serios. Gabrielius Landsbergis are experiență în măsurarea obiectivelor militare ale lui Putin. În calitate de ministru de externe al Lituaniei în timpul invaziei ruse, el a fost forțat să se confrunte cu posibilitatea ca țara sa să fie următoarea pe lista lui Putin.

”În mintea multor oameni, dacă Ucraina va cădea în câteva zile, ar putea fi evident că ambiția lui Putin nu se va opri la Kiev”, a declarat el.

Putin în confruntare directă cu NATO

Atacarea unui stat membru NATO l-ar aduce pe Putin în confruntare directă cu întreaga Alianță. Dar, potrivit lui Landsbergis, asta nu l-ar opri.

„Cred că scopul său final este dezmembrarea sistemului global condus de Occident și unele dintre ținte sunt foarte aproape de el”, susține el.

Este un punct de vedere împărtășit și de generalul Sir Richard Shirreff, fost comandant adjunct al Aliaților NATO în Europa, care spune că „provocarea cu care se confruntă NATO este de a face acum ca acest conflict să nu se transforme într-un război în toată regula, așa cum ar vrea Putin”.

Landsbergis și Shirreff sunt de acord cu privire la scenariul cel mai probabil în care Putin ar ataca. O operațiune sub steag fals în Țările Baltice, urmată de minoritățile ruse locale care cer protecție. În cartea lui Shirreff  ”2017: Războiul cu Rusia”, el a avut în vedere că, după invazia Ucrainei, agenții Moscovei vor genera tulburări în Letonia, ucigând activiști pro-Kremlin și lăsând însemne pe cadavrele lor pentru a da vina pe naționaliștii letoni.

Lunetiştii din Moscova ar ucide apoi vorbitori de limba rusă la un protest desfășurat la Riga. Toate acestea ar crea pretextul ca Moscova să invadeze Țările Baltice, aparent cu o misiune de a proteja minoritățile ruse din acele țări.

Două opțiuni posibile

Landsbergis vede două opțiuni posibile pentru un astfel de incident. În primul rând, Suwałki Gap – „există o linie de tren care merge din Rusia prin Belarus până la Kaliningrad și aduce pasageri ruși nemilitari”. În al doilea rând, Narva, chiar la graniță, este un oraș locuit în mare parte de ruși și se potrivește destul de bine narațiunii Rusiei „salvați rușii de pretutindeni””.

„Cum” pare stabilit, dar „când” este mai dificil de evaluat. Ministrul rus al Apărării a indicat că ar putea izbubcni un război într-un deceniu. Recent, IISS susținea că ar putea fi vorba de două decenii. Sir Richard estimează că ”Putin ar putea fi gata în trei până la cinci ani, în funcție de impactul din Ucraina și de modul în care se descurcă economia rusă. Ceea ce este clar este că Putin nu este încă pregătit. El este setat pe Ucraina și nu are nu se gândește la nimic altceva, deocamdată”.

Totuși, dacă președintele Donald Trump negociază cu succes o încetare a focului în Ucraina, asta ar putea să-i dea mână liberă lui Putin. Președintele SUA încurajează ambițiile lui Putin în alte moduri. Serviciile de informații daneze au evaluat că Rusia ar putea să folosească forța împotriva aliaților NATO, dacă ar simți că Alianța este „slăbită din punct de vedere militar” sau „divizată politic”.

Acest lucru este „și mai devărat dacă Rusia va considera că SUA nu pot sau nu vor sprijini țările europene din NATO”.

Forțele SUA nu mai sunt prezente în Europa, Ucraina nu își poate apăra frontul

Landsbergis este de acord cu această evaluare. El susține că mesajul din SUA din ultimele două luni „îl asigură” pe Putin că „se poate aștepta la schimbări în securitatea europeană până la un punct în care ar fi fezabil să ia în considerare această opțiune (de război)”.

Doi factori principali i-ar influența decizia: „Statele Unite nu mai sunt prezente în Europa și Ucraina nu își poate apăra frontul”.

Ce poate face Occidentul acum pentru a-l descuraja pe Putin?

Descurajarea eficientă, inclusiv aderarea Ucrainei la NATO și cheltuielile puternice pentru apărare sunt esențiale, potrivit fostului general. „Ar trebui să fie de 4-5%”, spune el, chiar dacă „este un lucru nepopular pentru un guvern laburist, care se confruntă cu perspectiva de a fi nevoit să ia decizii cu adevărat dure cu privire la taxe și reduceri ale serviciilor publice”.

În timp ce laburiștii s-au angajat să majoreze cheltuielile pentru apărare din Regatul Unit la 2,5% din PIB până în 2027, promisiunea a venit cu puțin timp înainte de o întâlnire între prim-ministrul Keir Starmer și președintele Trump, sugerând că a fost mai mult pentru a liniști Casa Albă.

În plus, Moscova continuă agresiunea față de Occident.

„Războiul continuă împotriva NATO prin mijloace hibride asimetrice”, explică Sir Richard, enumerând acuzațiile de interferență a Rusiei în alegerile occidentale și atacul cu noviciok de la Salisbury, din 2018, asupra fostului spion rus Serghei Skripal.

El spune că unele activități pot fi desfășurate chiar în vederea pregătirii pentru o luptă mai mare, cum ar fi informațiile despre drone căzute în apropierea bazelor aeriene RAF. „Toate aceste lucruri sunt în manualul rusesc.”

În mintea lui Putin, Ucraina este doar prima linie. NATO și Rusia sunt deja în război, conchide publicația.