Datele citate de publicația Bild arată că aproximativ 800.000 de soldați din Rusia ar putea fi implicați în misiuni noi, în contextul în care oprirea ostilităților nu înseamnă automat și detensionare regională. Mai multe scenarii luate în calcul de analiști includ redistribuirea forțelor ruse în zone de conflict active, creșterea presiunii asupra statelor baltice și asupra Poloniei, dar și intensificarea acțiunilor de destabilizare politică și militară în regiune.
Rusia ar putea redistribui trupele spre alte fronturi, avertizează serviciile
Pe fondul discuțiilor internaționale privind o posibilă încheiere a conflictului, politicienii occidentali atrag atenția asupra riscurilor ca un armistițiu să fie perceput de Rusia ca o confirmare a teritoriilor ocupate. Această percepție ar putea bloca orice eforturi ucrainene de recâștigare a teritoriilor pierdute și ar putea stimula ambițiile geopolitice ale Moscovei.
Experții avertizează că Rusia ar putea folosi o eventuală perioadă de liniște pentru a-și reface și moderniza capacitățile militare. În acest context, exercițiile militare comune „Zapad-2025”, programate pentru luna septembrie 2025, reprezintă un punct critic. Trupele ruse ar putea fi dislocate din Ucraina în Belarus, iar manevrele militare ar putea deveni un pretext pentru presiuni sporite asupra Lituaniei sau Poloniei, similar modului în care un exercițiu militar din 2021 a precedat invazia în Ucraina.
„Dacă am recunoaște legal sau de facto teritoriile ocupate, într-un fel, am prelua rolul Rusiei. Similar Acordului de la Minsk din 2015, noi am fi cei care i-am împiedica pe ucraineni să lanseze noi contraofensive pentru a-și elibera țara”, a explicat un oficial de securitate pentru Bild.
Donald Trump a inițiat discuții telefonice separate cu liderii Rusiei și Ucrainei
Oficialii din serviciile de securitate europene consideră că o pace obținută în termenii impuși de Rusia ar putea crea un precedent periculos. Un astfel de scenariu ar încuraja Moscova să inițieze noi conflicte în alte regiuni, considerând concesiile occidentale drept semn de slăbiciune. Exemplele trecute – Georgia, Crimeea, Donbas, apoi Ucraina – sunt invocate ca pași progresivi într-o strategie de extindere a influenței ruse.
„Desigur, cu toții vrem ca pacea să se întoarcă în Ucraina. Dar, dacă se încheie conform termenilor Rusiei, Zapad ar putea declanșa un nou război împotriva noastră”, a mai spus oficialul nenumit din serviciile secrete occidentale.
Analistul german Roderich Kiesewetter afirmă că o pace stabilă în Europa este posibilă doar dacă Rusia renunță complet la pretențiile sale asupra Ucrainei și își modifică atitudinea imperială, lucru considerat puțin probabil. În consecință, europenii trebuie să își consolideze rapid capacitățile de apărare și să adopte o strategie combinată de diplomație fermă și descurajare militară.
În paralel, președintele american Donald Trump a inițiat discuții telefonice separate cu liderii Rusiei și Ucrainei, în încercarea de a avansa către o soluție negociată a conflictului. După o convorbire de peste două ore cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a transmis că Rusia este pregătită să discute un eventual memorandum privind viitorul tratat de pace.
