Pierderi sigure, beneficii incerte
Totusi, in culise, sau, in mod fatis, lupta pentru contractele care vor urma dupa incheierea ostilitatilor a inceput deja. Desi incertitudinea pluteste deasupra acestui subiect, un lucru este clar in acest moment: Statele Unite au decis ca banii cheltuiti pentru reconstructie se vor intoarce doar in buzunare americane. Companiile de peste Ocean au pus deja in miscare masinariile complicate de lobby, menite sa le asigure un loc pe lista celor care vor primi o parte din suma destinata reconstruiri
Totusi, in culise, sau, in mod fatis, lupta pentru contractele care vor urma dupa incheierea ostilitatilor a inceput deja. Desi incertitudinea pluteste deasupra acestui subiect, un lucru este clar in acest moment: Statele Unite au decis ca banii cheltuiti pentru reconstructie se vor intoarce doar in buzunare americane. Companiile de peste Ocean au pus deja in miscare masinariile complicate de lobby, menite sa le asigure un loc pe lista celor care vor primi o parte din suma destinata reconstruirii Irakului, estimata intre 25 si 100 de miliarde de dolari.
Decizia respectiva nu va face decat sa adanceasca disensiunile internationale care inconjoara razboiul. Pe de alta parte, aduce in discutie un subiect care a fost pana acum ocolit cu gratie in Romania: exista vreun castig pentru noi din implicarea neconditionata in acest conflict de partea Americii? Un raspuns preliminar, desi este foarte devreme pentru o analiza completa, ar putea fi negativ, desi pierderile economiei romanesti sunt destul de certe.
Principalul subiect de discutie se invarte in jurul datoriei pe care Irakul a acumulat-o fata de Romania in urma cu peste zece ani si care se ridica la aproape doua miliarde de dolari. Singurele asigurari pe care le-am primit sunt legate de recuperarea acestei sume, proces care ar putea dura un timp indelungat. Romania nu este singura tara care ar avea de luat bani, si pentru o rambursare a datoriei in petrol ar trebui mai intai ca Statele Unite sa il elimine pe Saddam Hussein, sa instaleze o noua conducere la Bagdad, sa reinceapa pomparea titeiului, sa-si satisfaca propriile interese economice si abia apoi sa se gandeasca la aliati.
Un alt semn de intrebare care tinde sa se transforme in certitudine este stationarea trupelor americane pe litoralul romanesc. Toate indiciile arata o prelungire a acestui „sejur” catre vara anului 2003 si, in acest context, statiunile si proprietarii de hoteluri vor suferi pierderi directe sau colaterale importante. Dupa ce, timp de ani de zile, ne-am chinuit sa-i convingem pe nemti sa se intoarca la Marea Neagra, primele contracte adevarate sunt puse sub semnul intrebarii din cauza prezentei trupelor americane pe singurul aeroport din zona si in cele mai bune hoteluri. Desi autoritatile se feresc sa discute despre consecinte, este clar ca litoralul romanesc nu va vedea turisti acolo unde statiunile si hotelurile sunt pazite dupa toate standardele militare.
Posibilele consecinte neplacute nu se opresc la situatiile direct legate de implicarea Romaniei. La fel ca toate companiile aeriene din lume, Tarom se vede pusa in situatia de a-si anula o parte din cursele catre Orient, exact in momentul in care situatia sa financiara parea sa se imbunatateasca. Desigur, Tarom nu poate suporta pierderi aditionale dintr-un buget si asa subtire; consecintele razboiului vor cadea in sarcina bugetului si, implicit, a contribuabilului roman.
Nu in ultimul rand, sunt greu de anticipat consecintele pe care le vom avea de suportat in relatiile cu tarile Uniunii Europene. O eventuala raceala a relatiilor cu Franta si Germania nu este de neglijat, avand in vedere ca exporturile romanesti ajung cu precadere in aceste zone.
Fara discutie, in acest conflict, Romania s-a situat intr-o pozitie corecta si coerenta, din punctul de vedere al politicii externe. Dar dincolo de aprecierile diplomatice pe care le-am primit, ramane certitudinea privind pretul, destul de ridicat, pe care l-am putea plati si incertitudinea privind viitoarele beneficii economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




