PIB-ul acestui an și creșterile salariale din anii viitori
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Joi, revista “Capital” a organizat o conferință având ca temă “Dezvoltarea României”. Am fost invitat să rostesc o opinie. La un moment dat, m-am referit la relația PIB-ului cu creșterile salariale. DIGI 24 a reluat, într-o știre TV, un fragment din intervenția mea.
O știre e… o știre: a fost reluată afirmația, nu au încăput și explicațiile. Se înțelegea însă bine că termenii raportului sunt PIB-ul din 2016 și salariile din anii viitori.
A urmat o reacție a senatorului PSD Liviu Pop, care a subliniat că “potrivit analizelor făcute de experții partidului, diferite de cele ale BNR, există resursele financiare pentru a pune în aplicare această lege”. Desigur, a avut în vedere legea privind creșterile salariilor din învățământ și din sectorul medical.
Se impun două precizări.
⦁ BNR nu a făcut o analiză a resurselor bugetare privind creșterile salariale în învățământ și în sănătate. Iar eu am vorbit în nume propriu. Hotnews.ro nota, de altfel, într-o postare de joi, 10 noiembrie 2016, orele 12,21: “Prezent în cadrul conferinței ˂˂Dezvoltarea României 2016˃˃, organizată de revista Capital, Vasilescu a menționat că exprimă o părere personală și nu o poziție ca reprezentant al BNR”.
⦁ Referindu-mă în general la salariile bugetarilor – și nu la creșterile salariale din legea care face vâlvă în aceste zile –, am spus că nu poate fi invocat un PIB curent (bunăoară cel din 2016) ca sursă de venituri pentru viitoare creșteri salariale. Fiindcă PIB-ul este un indicator sintetic care măsoară, concomitent, și producția, și consumul. Suntem la sfârșit de an și cea mai mare parte din PIB e deja consumată. Mai mult, la bugetari, valoarea adăugată este egală cu salariile ce au fost deja plătite. Și, deci, încasate.
Nu există o altă unitate de măsură pentru valoarea adăugată din sectoarele bugetare, între care învățământul și sănătatea, dincolo de nivelul remunerației. Sigur, investițiile din acest an, plusurile de capital ce contribuie la perfecționări tehnologice, adaosurile de competență la nivelul forței de muncă, inovațiile se pot regăsi, în anii viitori, în plusuri de PIB. Și, mai departe, în venituri bugetare mai mari reieșite din creșteri ale taxei pe valoarea adăugată, din impozite pe profit și pe venituri etc., etc. În condițiile în care aceste creșteri sunt cuantificate, pot fi identificate și viitoarele surse de sporuri salariale.
Adrian Vasilescu
Recomandările noastre
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.