Moise Guran atrage atenția că restricțiile la retragerile din Pilonul II ar putea fi considerate neconstituționale
Guvernul pregătește modificări în ceea ce privește plățile din Pilonul II de pensii private, iar dezbaterea riscă să devină una de principiu: între nevoia de stabilitate bugetară și respectarea dreptului la proprietate. Jurnalistul și analistul economic Moise Guran avertizează că orice limitare a sumelor pe care un beneficiar le poate retrage încalcă flagrant Constituția.
„Pensia privată Pilonul II este proprietate, iar guvernul nu poate restrânge acest drept. Fără posibilitatea de a dispune de banii tăi, ai doar o formă fără fond, un drept gol de conținut”, susține Guran.
Fondurile de pensii nu sunt bănci
Unul dintre argumentele invocate de executiv este că plata integrală a sumelor acumulate ar afecta echilibrul sistemului financiar. Guran respinge categoric această ipoteză: fondurile investesc preponderent în titluri de stat, active lichide, care pot fi vândute rapid pe piață.
Totuși, atrage atenția asupra unui risc secundar: dacă sute de mii de pensionari ar retrage simultan sumele acumulate și le-ar cheltui, economia ar putea suferi un șoc de cerere cu efecte inflaționiste.
„Este însă un scenariu puțin probabil”, temperează analistul.
Anuitatea viageră trebuie să fie opțiune nu obligație
Printre variantele analizate la nivel guvernamental se află și obligativitatea transformării banilor în anuități viagere – plăți lunare până la sfârșitul vieții. Pentru Guran, această soluție este acceptabilă doar ca alternativă voluntară:
„Statul poate reglementa posibilitatea ca beneficiarii să primească lunar o sumă pe viață, însă aceasta trebuie să fie doar o opțiune, nu o constrângere.”
Analistul subliniază și riscul pierderii valorii banilor odată cu trecerea timpului. Dacă o companie ar promite astăzi 3.000 de lei pe lună „pe viață”, peste un deceniu suma ar putea echivala cu un coș de cumpărături pentru doar câteva zile. Soluția, în opinia sa, este indexarea automată a anuităților cu rata inflației, pentru a proteja puterea de cumpărare a pensionarilor.
Perspectiva juridică și constituțională
Dimensiunea centrală a disputei rămâne însă una juridică. Guran amintește că Articolul 53 din Constituție permite restrângerea exercițiului unor drepturi doar temporar și numai în situații excepționale – calamități sau situații de securitate națională.
„Guvernul NU poate obliga oamenii să primească maximum 25–35% din proprietatea lor. Dreptul de proprietate (implicit dispoziția) NU poate fi îngrădit”, subliniază acesta.
Prin urmare, statul are competența de a reglementa procedura tehnică – notificări, plăți bancare, calendar – dar nu poate reduce libertatea de dispoziție asupra sumelor acumulate.
În final, jurnalistul lansează un avertisment direct la adresa premierului Ilie Bolojan:
„Indiferent de dificultățile bugetare, dreptul la proprietate este garantat constituțional și nu poate fi sacrificat. Propunerile otrăvite care restrâng libertatea financiară subminează democrația liberală.”
Miza reală este echilibrul între libertatea individuală și tentația controlului
Disputa privind Pilonul II transcende detaliile tehnice și devine un test pentru democrația românească. Pe de o parte, guvernul caută soluții pentru sustenabilitatea financiară. Pe de altă parte, beneficiarii revendică dreptul fundamental de a dispune liber de economiile lor.
Așa cum sintetizează Guran, acceptarea unor limitări arbitrare deschide calea către un stat excesiv de intruziv, în timp ce o reglementare echilibrată poate transforma Pilonul II într-un instrument dublu: de protecție socială și de consolidare a responsabilității financiare individuale.
Textul integral al postării lui Moise Guran
„Înțeleg că ne apropiem de momentul în care guvernul va lua o decizie în privința modului în care vor începe plățile la pensiile Pilonul II și îmi aduc și eu contribuția cu o opinie. Am citit tot ce s-a scris despre asta, dar eram plecat în perioada respectivă și de aceea nu am spus nimic.
Am reținut așa:
– sunt opinii potrivit cărora restituirea integrală a sumei acumulate ar afecta fondul de pensii. acest lucru nu se suține, în opinia mea, pentru că fondurile de pensii nu sunt bănci, iar retragerile (eventuale) se fac programat. Titlurile de stat (în care sunt cei mai mulți bani) se vând pe bursă, deci sunt lichide.
– poate afecta economia o retragere anuală de (să zicem) peste 400 de mii de oameni a unor sume de câteva zeci de mii de euro? da. există riscul unui șoc pe parte de cerere, care ar putea crește inflația. asta presupunând că toți beneficiarii ar sparge banii, ceea ce este totuși puțin probabil.
– opțiunea transformării pensiei într-o anuitate viageră (o plată lunară pe tot parcursul vieții) este o propunere bună, dar aici Claudiu Năsui a venit cu un argument puternic – vorbim de o piață liberă, în care oferta (suma lunară) nu ar fi una corectă dacă depozitarul (beneficiarul) nu va avea opțiunea de a scoate toți banii. Argumentul este foarte practic, dar juridic lucrurile sunt clare, în opinia mea
– guvernul nu poate limita dreptul la proprietate, iar pensia privată pilonul II este proprietate.
– un argument, pe care nu l-am văzut pe niciunde așa că îl introduc eu în dezbatere, este acela că banii se devalorizează permanent, nu numai leii, ci și euro, dolarii, etc, iar dacă vorbim de anuități viagere, acestea ar trebui, în opinia mea, indexate permanent, cel puțin cu rata inflației. Altfel spus, dacă o companie de asigurări îți zice acum „îți dau de azi 3000 de lei pe lună pentru tot restul vieții”, ar trebui să fim cu toții conștienți că peste 10 ani 3000 de lei ar putea însemna coșul pentru tei zile, iar peste 20 de ani ar putea însemna doar trei beri.
În concluzie, întreaga acțiune a guvernului de a limita exercitarea dreptul de proprietate este neconstituțională. Vă spun sincer că propunerea m-a surprins, m-a enervat, bine că am avut timp să mă calmez înainte să reacționez.
Dispoziția (dreptul de a face ce vrei cu propritatea ta) este un dezmembrământ al proprietății. Fără dreptul de a dispune de banii tăi o să ai ceea ce juriștii numesc un drept nud, sau gol de conținut. O formă fără fond.
În concluzie, guvernul poate reglementa doar tehnic modul în care se plătesc pensiile private Pilonul II, fără a afecta dreptul la dispoziție asupra acestora. De exemplu poate reglementa necesitatea unei notificări de retragere integrală cu două luni înainte, sau obligația ca transferul să se facă prin bancă iar nu cash, sau alte asemea lucruri.
Guvernul NU poate obliga oamenii să primească maximum 25-35% din proprietatea lor. Dreptul de proprietate (implicit dispoziția) NU poate fi îngrădit, căci este garantat, iar limitarea EXERCITĂRII sale se face numai prin lege, temporar și numai în condiții deosebite (calamități și alte lucruri enumerate limitativ la Art. 53 din Constituție).
Poate guvernul reglementa opțiunea de a transforma această sumă într-o anuitate viageră (o plată lunară pentru tot restul vieții)?
Da, dar ca OPȚIUNE și atât. Deci o normă permisivă (care nu este obligatorie, dar indică o cale de urmat), nu una imperativă.
Poate reglementa obligația unei indexări anuale a sumei cu rata inflației? De principiu da, dar mai de grabă ca normă permisivă.
Îl rog pe premierul Ilie Bolojan să fie mai atent la astfel de propuneri otrăvite! Indiferent ce reforme face țara noastră, indiferent care o fi situația bugetului sau a economiei, dacă renunțăm la democrația liberală toate aceste eforturi își pierd sensul. Iar dreptul la proprietate este parte din pachetul democrației liberale.”, a scris Moise Guran pe Facebook.
