Mircea Coșea avertizează că Pilonul II nu garantează pensii decente pentru viitoarele generații
Analistul economic și profesorul de macroeconomie Mircea Coșea a vorbit la Realitatea Plus despre situația Pilonului II de pensii, atrăgând atenția că mecanismul actual nu poate garanta stabilitatea financiară a viitoarelor generații. El a explicat de ce statul permite retrageri în anumite condiții și care sunt riscurile pentru contribuabili și pentru bugetul public.
Mircea Coșea a arătat că decizia statului de a oferi posibilitatea retragerii integrale a banilor din Pilonul II are mai multe motivații, începând cu nevoia acoperirii unor găuri bugetare și continuând cu interesele companiilor care administrează aceste fonduri. El a atras atenția că adevărata problemă este fragilitatea acestui mecanism și iluzia că el poate susține singur pensiile viitoare.
„Există o posibilitate că dacă vii cu argumente că vrei să cumperi o proprietate sau că vrei să te căsătorești, sau ai o boală gravă, să poți să iei toți banii. De ce face statul așa ceva? Mai multe motive: în principal pentru că folosești acești bani pentru interese bugetare, se ajută cu ei, ca să vorbim pe românește. În al doilea rând este o măsură care îi vizează și pe cei care gestionează aceste fonduri, care sunt niște societăți ce aparțin mai mult sau mai puțin unor bănci și care au mari beneficii în urma acestui fapt. Și în al treilea rând, pentru că există teama că această folosire a banilor de către stat se diminuează brusc dacă oamenii încep să-și retragă banii toți odată. Dar nu se va întâmpla așa.”
Mircea Coșea: Pilonul II nu poate asigura pensii decente pentru viitoarele generații
Profesorul a explicat că problema cea mai gravă nu este legată doar de mecanismul de retragere, ci de incapacitatea Pilonului II de a garanta pensii decente pentru o generație care va fi afectată de schimbările demografice din România.
„Lucrul cel mai grav, care trebuie spus, este – să nu existe iluzia că acest Pilon II va acoperi nevoile unei generații care va fi penalizată printr-o incapacitate de a avea o pensie contributivă la nivel maxim. Pentru că România va intra într-o anumită perioadă, aproximativ după 5-10-20 de ani, într-o perioadă în care lipsa populației active și apariția unui număr mare de pensionari va cere o sumă mare de bani. Ori statul, folosind acești bani nu întotdeauna foarte eficient, s-ar putea să intre în dificultate.”
El a mai subliniat că, dincolo de aspectele tehnice, există și o problemă de principiu privind dreptul real al oamenilor asupra propriilor contribuții.
„Principalul lucru este că nu este corect, atâta timp cât banii aceștia aparțin omului. Chiar dacă ei sunt ai tăi pe hârtie, nu mai sunt ai tăi atâta timp cât altcineva îți spune cum să-i folosești și când să-i folosești. Pentru că aici mai este o problemă: nu e numai procentul pe care ți-l acordă statul ca să iei o dată bani din acest fond, ci și suma anuală, suma lunară pe care tot statul ți-o fixează.”
Inflație și austeritate, noi presiuni asupra economiei
În aceeași intervenție, Mircea Coșea a avertizat că România se confruntă cu o perioadă dificilă, în care creșterea prețurilor va fi accentuată de măsurile fiscale și de primul pachet de austeritate. El a explicat că efectele acestor politici vor fi resimțite direct de populație.
„Apropo de viitorul foarte apropiat, potrivit unor economiști, cea mai grea perioadă vine, și anume impactul austerității din primul pachet. Îl vom simți atunci când inflația va ajunge undeva aproape de 10%. Majorarea TVA și accizelor se vede deja în prețuri și înțelegem că vor urma și alte scumpiri. Intrăm într-o perioadă grea pentru că intrăm într-o criză economică.”
Critici la adresa guvernului
Analistul a arătat că guvernul a preluat puterea în condițiile unei crize bugetare, dar că a adoptat măsuri contrare celor recomandate de economie pentru reducerea deficitului. În opinia sa, în loc să stimuleze producția, investițiile și reforma administrativă, executivul a ales soluții care nu rezolvă problemele structurale.
„Acest guvern, când a venit la conducere, a avut în spate o criză bugetară. Adică bugetul avea un deficit. Deficitul se rezolvă în niște căi binecunoscute de economie. În primul rând, trebuie să relaxezi fiscalitatea pe sistemul de producție, pentru că el îți dă bani la buget – așa cum face acum Germania, așa cum face Italia, așa cum face Polonia, mai nou chiar și Ungaria.
În al doilea rând, trebuie să stimulezi investițiile, pentru că investițiile aduc bani la buget. În al treilea rând, trebuie să faci o reformă adevărată în sistemul bugetar. Asta înseamnă să reduci numărul de ministere, să reduci numărul de agenții și alte institute care sunt în jurul guvernului. Nu neapărat să dai oamenii afară de prin primării – asta e ultimul lucru pe care trebuie să-l faci. Și trebuie să atragi mai multe fonduri europene sau private. Acest guvern a făcut tocmai invers.”
