Puterea Judecătorească începe lupta împotriva Executivului
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avertizează guvernul că va recurge la „toate instrumentele instituționale” pentru a proteja judecătorii și procurorii de modificările propuse privind sistemul lor de pensii, așa cum a anunțat premierul Ilie Bolojan.
Deși un draft al acestor schimbări este deja în circulație, ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, afirmă că acesta reprezintă doar „o bază de idei” și că proiectul nu a fost inițiat de ministerul său. Nu este clar cine se află în spatele documentului și dacă guvernul a purtat vreun dialog cu CSM sau cu alți reprezentanți ai magistraților.
Varianta prezentată ieri de premier include schimbări radicale în sistemul de pensionare al judecătorilor și procurorilor, ale căror privilegii au crescut constant în ultimele două decenii: aceștia pot ieși la pensie după 25 de ani de activitate, adesea înainte de a împlini 50 de ani sau imediat după această vârstă, iar pensiile reprezintă în jur de 80% din veniturile brute, care includ salariul, sporurile și diurnele, mulți dintre ei beneficiind de detașări.
Deși numărul magistraților este relativ redus — în jur de 7.000 — comparativ cu cele aproximativ 77.000 de polițiști sau 100.000 de militari și angajați ai serviciilor secrete, toți beneficiind de pensii speciale, premierul a ales să înceapă reforma cu judecătorii și procurorii.
Această decizie ar putea fi motivată de percepția unei atitudini lacome a magistraților, care și-au aprobat în mod repetat majorări ale salariilor și pensiilor, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat, dat fiind că sistemul de salarizare public este propus de executiv și aprobat de parlament.
Statul român a plătit 1,2 miliarde de euro pentru personalul din Justiție în patru ani
Între 2020 și 2024, hotărârile judecătorești au obligat statul român să plătească 1,2 miliarde de euro pentru personalul din Justiție, suma depășind 1 miliard de euro în perioada 2013-2023 și ajungând aproape de 1,5 miliarde în 2024, conform datelor publicate de Rise Project.
Conform proiectului de modificare a pensiilor pentru judecători și procurori consultat de Deutsche Welle, aceștia ar urma să se pensioneze la vârsta standard de 65 de ani, similar celorlalți cetățeni, iar pensia lor va fi calculată în baza venitului brut, însă nu va putea depăși 70% din această sumă. De asemenea, perioada minimă de vechime necesară pentru pensionare va crește de la 25 la 35 de ani.
Proiectul prevede și o perioadă de tranziție, între 1 septembrie 2025 și 1 ianuarie 2029, în care magistrații cu minimum 25 de ani de vechime exclusiv în aceste funcții și cu vârsta minimă de 47 ani și 8 luni vor putea ieși la pensie. Această limită de vârstă va crește anual cu câte patru ani, până când se va ajunge la vârsta standard de pensionare de 65 de ani.
Deși perioada de tranziție este considerată generoasă, magistrații se arată nemulțumiți și sunt hotărâți să facă tot ce le stă în putință pentru a împiedica planurile premierului și a-și menține nivelul actual al pensiilor. Pensia medie a celor aproximativ 10.000 de magistrați pensionari este în jur de 3.000 de euro, iar aproximativ 100 dintre aceștia primesc lunar între 6.000 și 10.000 de euro.
De exemplu, fostul procuror șef Augustin Lazăr are o pensie de aproximativ 10.000 de euro pe lună, conform informațiilor apărute în presă. Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat foarte dur la adresa guvernului, sugerând că se prefigurează un conflict puternic între Puterea Judecătorească și Executiv.
Cum poate influența Puterea Judecătorească Executivul și Legislativul
Premierului îi va fi dificil să mențină reforma pensiilor pentru judecători și procurori fără sprijinul PSD, mai ales că ministrul social-democrat al Justiției a făcut deja un pas înapoi. În plus, Puterea Judecătorească exercită o influență semnificativă asupra celor Executive și Legislative, având următoarele atribuții:
- poate solicita mandate de ascultare, fie ordinare, fie pentru siguranța națională;
- are competența de a iniția urmărirea penală împotriva persoanelor suspectate de încălcări ale legii, iar politicienii adesea încearcă să-și protejeze interesele în acest context;
- poate anula în contencios administrativ decrete prezidențiale, hotărâri de guvern, ordine ministeriale, decizii ale consiliilor locale sau județene, precum și acte emise de primari sau alte autorități centrale;
- are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională asupra oricărei legi;
- poate trimite întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
- soluționează dosare importante, ce implică sume considerabile, inclusiv contestații împotriva amenzilor aplicate de Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței sau Autoritatea de Supraveghere Financiară;
- instanțele au puterea de a interpreta legile;
- Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza conflictele juridice între autoritățile publice.
Toate aceste atribuții ale Puterii Judecătorești pot crea o atmosferă de intimidare pentru politicieni și pot deveni adevărate instrumente de presiune asupra liderilor politici și chiar a unor instituții-cheie. În spatele scenei, vor demara negocieri intense menite să tempereze propunerea lui Ilie Bolojan.
Dacă legea, în forma actuală, va ajunge la Curtea Constituțională — o instituție unde mulți judecători beneficiază simultan de salarii și pensii speciale — este foarte posibil ca magistrații să obțină un verdict favorabil.
