Președintele României a convocat o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni privind reforma pensiilor de serviciu
Tensiunile legate de reforma pensiilor de serviciu din magistratură au reaprins dezbaterile politice, în condițiile în care România riscă să piardă o parte din fondurile europene dacă angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu sunt îndeplinite la timp.
În acest context, președintele României a convocat miercuri, 12 noiembrie, la ora 16:00, o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni, la care au fost invitați liderii coaliției de guvernare, ministrul Justiției și reprezentanții magistraților.
Discuțiile se anunță tensionate, având în vedere că principalele puncte de divergență vizează nivelul pensiilor raportate la venituri și vârsta de pensionare.
Radu Marinescu: „Președintele are un rol de echilibru într-un moment decisiv”
Invitat la Digi24, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a salutat inițiativa șefului statului de a prelua rolul de mediator între puterea executivă și corpul magistraților.
„În primul rând, eu aș dori să salut faptul că domnul președinte al României exercită rolul de mediator într-o chestiune foarte importantă, care trebuie tranșată pentru a obține fondurile europene și pentru a atinge și standardul de justiție și de echilibru social absolut necesar din perspectiva vârstei de pensionare”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Justiției va participa la întâlnirea de la Cotroceni „cu un mesaj de responsabilitate, de echilibru și de constituționalitate a oricărei forme legale care va fi stabilită”.
Radu Marinescu a precizat că, deși decizia finală aparține coaliției de guvernare, toți participanții vor avea ocazia să își exprime punctele de vedere.
„Sigur că decizia este a coaliției de guvernare, care exprimă voința politică, și cu siguranță și reprezentanții magistraților își vor prezenta, în acest forum de discuții, punctele de vedere. În momentul de față nu vă pot avansa procente sau durate de timp ale etapizării, dar sunt pe masă mai multe variante și sper, chiar nădăjduiesc să se aleagă o variantă și să ne încadrăm în calendarul necesar pentru a atinge obiectivele esențiale pentru țară”, a mai spus ministrul.
Pensiile magistraților, între echitate și sustenabilitate
În spațiul public au circulat în ultimele săptămâni mai multe scenarii de reformă. Printre acestea se află și propunerea vicepreședintelui CSM, Claudiu Sandu, care a sugerat un model european prin care magistrații ar urma să primească o pensie de aproximativ 65% din salariul brut.
Întrebat despre această variantă, ministrul Justiției a afirmat că este „o teorie” care urmează să fie analizată politic și tehnic:
„După cum a precizat și domnul președinte, și după cum a precizat și coaliția de guvernare, a avea o pensie egală cu salariul este demotivant. De aceea, nu știu în ce măsură această variantă va fi… însă nu sunt eu cel care trebuie să hotărască această chestiune. Repet, va fi o discuție sub cel mai înalt patronaj posibil și, acolo, cu siguranță, eu zic că se va decela o soluție care să fie echitabilă — subliniez, echitabilă — la nivel de societate, dar, în același timp, eficientă pentru a nu pierde banii Europei”, a explicat Radu Marinescu.
Reforma, presiune de timp și de credibilitate
Reforma pensiilor speciale reprezintă una dintre cele mai sensibile cerințe din PNRR, iar Comisia Europeană a avertizat deja Bucureștiul că orice întârziere suplimentară poate bloca tranșe importante de finanțare. În același timp, magistrații au acuzat autoritățile de lipsă de consultare și de riscul de a fi afectată independența justiției prin modificări bruște ale sistemului de pensii.
Radu Marinescu a confirmat că în prezent există mai multe variante tehnice de lucru, dar că principala direcție a proiectului rămâne creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, măsură aliniată standardelor europene.
Potrivit ministrului, orice decizie trebuie să țină cont atât de sustenabilitatea financiară a sistemului, cât și de stabilitatea corpului magistraților.
