Andreea Crețulescu oferă detalii despre cum s-ar putea schimba sistemul pensiilor speciale
Andreea Crețulescu a explicat că se caută soluții pentru pensiile speciale și că, deși nu este clar dacă este doar un demers de imagine din partea partidelor, a început o adevărată cursă contra cronometru pentru adoptarea unui proiect care să treacă de Curtea Constituțională.
Ea a subliniat că proiectul este complicat, mai ales pentru că legea permite intervenții, iar în cadrul Curții există nouă judecători numiți din diverse instituții ale statului care nu au statut de magistrați, adică de decidenți în sensul obișnuit, ci mai degrabă adoptă decizii cu tentă politică.
„Să caută soluții pentru pensiile speciale. Nu știm dacă este doar un mesaj de PR din partea Partidelor, dar au început un fel de luptă contra cronometrul pentru un proiect care să treacă de Curtea Constituțională, deși este un proiect destul de complicat, nu că legea nu ar permite și pentru acolo, cum bine știm, sunt 9 judecători numiți din diverse instituții ale statului, care nu au calitate de magistrat, adică de decident, așa cum se întâmplă în oricare altă instanță, ci mai degrabă vin cu niște decizii, să le numim ușor, politice”, a declarat ea la România TV.
Ceea ce este acordat poate fi și redus
Jurnalista a explicat că, potrivit legislației românești, ceea ce este acordat poate fi și redus atunci când nu ține de dreptul de proprietate, iar acest drept se referă doar la partea contributivă a pensiei, care nu poate fi diminuată.
Ea a menționat că partea care depășește această contribuție a fost reglementată legal și a dat exemplul magistraților, unde partea contributivă a pensiei este în jur de 1.500 de euro, în timp ce pensia medie totală ajunge la aproximativ 5.000 de euro. Din această diferență semnificativă se caută soluții, deoarece ea a generat nemulțumiri în societate.
„Dar se poate, asta e clar, pentru că în reglementarea legislativă din România, ceea ce se dă se poate lua atunci când nu intră în logica dreptului de proprietate, iar acest drept de proprietate este asimilat numai cu partea contributivă a pensiei.
De la această idee plecăm, adică partea contributivă nu poate fi tăiată. Ce este peste însă s-a reglementat legal.
Și în momentul de față, ca să vă dau un exemplu în zona magistraturii, acolo partea contributivă este undeva la 1.500 de euro, iar pensia medie per total este undeva la 5.000 de euro. Adică diferența este una semnificativă. Și atunci se cată soluții pentru această parte din plus, care a ajuns până la urmă să creeze revoltă în societate”, a spus jurnalista.
Fostul premier Theodor Stolojan propune menținerea părții contributive
Andreea Crețulescu a menționat că fostul premier Theodor Stolojan propune menținerea părții contributive a pensiilor, deoarece altfel nu ar fi posibilă reforma. În plus, partea suplimentară, considerată pensie specială, ar trebui să fie tratată ca o pensie ocupațională, unde după cinci ani de contribuție într-un domeniu specific, în cazul magistraților statului, s-ar acumula o sumă pentru pensionarea la vârsta legală de 65 de ani.
Totodată, PSD propune ca partea non-contributivă a pensiei, care depășește media de 1.500 de euro pentru magistrați, să fie eliminată temporar, având în vedere situația dificilă a țării și necesitatea solidarității.
„O propunere vine din partea fostului premier Theodor Stolojan, domnia sa vorbește de menținerea părții contributive, pentru că altfel nici nu s-ar putea întâmpla.
Iar partea aceea în plus, dat acum ca supliment, ca pensie specială, se intre în logica pensiilor ocupaționale, care ca sunt reglementate în România, cu alte cuvinte, după 5 ani dintr-un anumit domeniu, tu să poți contribui alături de angajatorul tău în speța noastră la magistrați, tot statului, și în felul acesta, la final de carieră, undeva la 65 de ani.
Propune Stolojan, da, în zona asta știți foarte bine că se pensionează unii mult mai devreme, dar da, când ai pensionat la 65 de ani, da, îți strânge o sumă semnificativă.
Asta este o propunere. PSD-ul vine și el cu o propunere și spune că cel puțin pentru o perioadă, partea aceea non-contributivă, adică ceea ce e la magistrat peste cei 1500 de euro în medie să dispară tocmai pentru că România trece printr-un moment dificil și e nevoie de solidaritate”, a afirmat ea.
