Judecătorul favorit pentru președinția Curții Constituționale, în acest context, conform surselor noastre, se pare că este Mihaela Ciochină, judecător CCR din iunie 2022.
Mihaela Ciochină – un parcurs profesional solid și diversificat în domeniul legislativ
Mihaela Ciochină s-a născut în 1967 și este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din București, cu specializare în relații internaționale (promoția 1992). Cariera sa profesională a început în anul absolvirii, când a intrat în cadrul Senatului României, unde a activat timp de peste două decenii. De la poziții inițiale, a avansat până la funcția de director general al Direcției generale legislative, acumulând o vastă experiență în domeniul tehnicii legislative și a procedurilor parlamentare.
În această perioadă, Mihaela Ciochină a colaborat frecvent cu instituții relevante precum Consiliul Legislativ, Institutul European din România și Institutul Național de Administrație Publică, contribuind la elaborarea rapoartelor și la formarea continuă a funcționarilor publici.
Totodată, a desfășurat activitate didactică fiind colaborator extern al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București, publicând articole de specialitate pe teme legate de procedura de legiferare și statutul parlamentarului.
Consilier prezidențial și judecător CCR
În data de 14 ianuarie 2015, Mihaela Ciochină a fost numită consilier prezidențial, o poziție din care a oferit consultanță juridică și a sprijinit elaborarea politicilor publice la cel mai înalt nivel al statului. Această experiență i-a consolidat profilul profesional, oferindu-i o perspectivă amplă asupra funcționării instituțiilor statului și a respectării Constituției.
În iunie 2022, a fost propusă și numită judecător la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis, ceea ce a adus o expertiză valoroasă în cadrul CCR. La 58 de ani, Mihaela Ciochină are o carieră solidă în domeniul dreptului constituțional și administrativ.
Contextul alegerii noului președinte CCR
Terminarea mandatului și, implicit, plecarea din funcție a președintelui în exercițiu, Marian Enache, precum și înlocuirea a doi judecători cu mandate încheiate generează necesitatea numirii a trei noi judecători și alegerii unui nou președinte al Curții. Alegerea noului președinte nu doar că va defini direcția instituției în următorii ani, dar va influența și modul în care CCR va interpreta și proteja Constituția României.
Așa cum am menționat deja, cei trei noi judecători au fost propuși deja de instituțiile abilitate, aceștia fiind Mihai Busuioc, Csaba Asztalos, din partea Parlamentului României și Dacian Dragoș propus de Președinția României.
În acest cadru, Mihaela Ciochină este văzută ca o candidată naturală pentru președinția Curții, datorită experienței sale îndelungate în domeniul legislativ, activității în administrația prezidențială și rolului său actual în cadrul CCR. Cunoștințele aprofundate privind procedurile legislative, dreptul constituțional și administrația publică o recomandă drept o conducătoare competentă, capabilă să gestioneze provocările și să asigure stabilitatea și independența instituției.
Iulia Scântei și Bogdan Licu ar putea fi și ei în cărți pentru o eventuală numire
Mihaela Ciochină ar avea o susținere confortabilă, totodată, conform surselor noastre, Iulia Scântei și Bogdan Licu sunt văzuți ca potențiali , pentru o eventuală numire în caz că nu va exista o majoritate pentru Mihaela Ciochină.
Iulia Scântei are pregătire juridică, fiind absolventă a Facultății de Drept și are experiență în domeniul dreptului constituțional și administrativ. Înainte de a fi numită judecător la Curtea Constituțională a României, Iulia Scântei a avut o carieră juridică și politică semnificativă. Ea a fost parlamentar al României, făcut parte din comisii relevante, cu un accent pe legislația constituțională, drepturile omului și justiției.
Bogdan Licu a ocupat anterior numirii sale, din anul 2021, ca judecător CCR, funcții importante în magistratură, inclusiv cea de procuror și apoi judecător, acumulând o expertiză temeinică în materie penală și constituțională. Acesta a fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
