Nicușor Dan reclamă lipsa de claritate a termenilor cheie din lege împotriva extremismului
Președintele Nicușor Dan susține că modificările aduse Ordonanței de urgență nr. 31/2002 extind incriminările într-un mod vag și imprecis, fără o fundamentare juridică solidă. Un exemplu este includerea organizațiilor cu caracter „legionar” între cele interzise prin lege.
Dan atrage atenția că noțiunea de „legionar” nu este definită explicit în textul legislativ, ceea ce poate duce la interpretări arbitrare din partea parchetelor și instanțelor.
Se arată că, spre deosebire de termeni precum „rasist” sau „xenofob”, noțiunea de „legionar” nu are o explicație în actul normativ, iar utilizarea acesteia prin raportare la „Mișcarea Legionară” nu clarifică dacă este vizată denumirea unei organizații, obiectivele sale, acțiunile întreprinse sau opiniile membrilor.
Conform președintelui, această omisiune contravine principiului legalității și afectează siguranța juridică.
„Prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, considerăm că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 30, art. 31, art. 33 din Constituţie”, arată preşedintele în sesizare.
Risc de sancționare arbitrară a unor materiale culturale sau literare
Un alt punct de critică privește definiția materialelor „fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Legea prevede că distribuirea acestora constituie infracțiune, însă nu clarifică suficient conținutul acestor termeni. Definiția inclusă în lege este considerată circulară, întrucât face trimitere la „idei, concepții sau doctrine” fără a le defini.
„Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice modalitate, de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi (art. I pct. 6 din Lege), ceea ce extinde incriminarea de la art. 4 alin. (21) din O.U.G. nr. 31/2002. Mai departe, noţiunea de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, care face parte din elementul constitutiv al infracţiunii reproduse anterior, are în vedere imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, documente, materiale de propagandă, precum şi alte asemenea reprezentări care transmit idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. I pct. 3 din Lege). Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea şi în aplicarea acestei noţiuni de către organele judiciare competente (parchetele şi instanţele judecătoreşti)”, arată şeful statului.
Nicușor Dan aduce în discuție și posibile abuzuri în aplicarea noii reglementări, oferind ca exemplu opera lui Mihai Eminescu, care conține pasaje cu idei considerate astăzi xenofobe.
„De exemplu, publicistica lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar şi poezia lui Mihai Eminescu conţine idei şi concepţii xenofobe, de exemplu Scrisoarea a III-a . Este absolut neclar până la ce nivel prezenţa unor idei şi concepţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (în plus faţă de ambiguitatea de la punctul anterior) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii. Claritatea este necesară din moment ce art. 4 alin. (2^1) sancţionează penal distribuirea unor astfel de materiale: (2^1) Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi”, spune şeful statului.
Se pune întrebarea dacă asemenea texte ar putea fi incriminate, întrucât legea nu stabilește un prag clar între exprimarea culturală și propaganda extremistă.
Cultul persoanelor și problema definirii organizațiilor extremiste
O modificare esențială adusă de noua lege este extinderea incriminării asupra cultului persoanelor care au condus organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, chiar dacă aceste persoane nu au fost condamnate pentru crime împotriva umanității.
Potrivit noii forme, este interzis ca bulevarde, străzi sau instituții să poarte numele acestora.
Președintele Nicușor Dan atrage atenția că nu este clar cine are autoritatea legală de a stabili dacă o organizație a avut un caracter extremist. Fără o astfel de autoritate desemnată, există riscul ca aceeași organizație să fie considerată extremistă de unele instanțe și non-extremistă de altele, ceea ce generează un climat de instabilitate juridică și riscuri pentru drepturile persoanelor implicate.
„O altă modificare esenţială este aceea că Legea analizată adaugă la sintagma persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, care este utilizată de mai multe ori în cuprinsul O.U.G. nr. 31/2002, sintagma persoane care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (art. I pct. 9 şi 15 din Lege). Rezultatul este acela că, după adoptarea Legii, este incriminat cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, infracţiunea fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi – art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor bulevarde, străzi, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice – art. 13 alin. (1) din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege, se interzice acordarea sau menţinerea numelor persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe unor organizaţii indiferent dacă aceste organizaţii au sau nu personalitate juridică – art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 31/2002, în forma modificată prin Lege, arată documentul.
Consecințele juridice și cererea de intervenție a Curții Constituționale
În sesizarea transmisă CCR, Nicușor Dan subliniază că legea în forma actuală încalcă mai multe articole din Constituție, în special cele privind statul de drept, libertatea de exprimare, accesul la informație și dreptul la un proces echitabil.
Acesta solicită Curții Constituționale să declare neconstituțională legea în ansamblul său, invocând atât probleme de fond (lipsa de claritate și previzibilitate), cât și probleme de procedură legate de modul de adoptare al legii.
„În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului este neconstituţională”, mai arată Nicușor Dan.
