CCR a decis că legea anti-extremism este constituțională

Legea anti-extremism. Lovitură pentru AUR și S.O.S. România, formațiunile politice conduse de George Simion și Diana Șoșoacă. Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi sesizarea formulată de Opoziție împotriva legii care prevede majorarea pedepselor pentru utilizarea simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.

Judecătorii constituționali au apreciat că această lege nu aduce atingere libertății de exprimare, informare sau învățământ, argumentând că, în urma aplicării testului de proporționalitate, prevederile sale sunt justificate în raport cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„În şedinţa din data de 10 iulie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianţei pentru Unirea Românilor şi Partidului Oamenilor Tineri şi deputaţi neafiliaţi asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, în ansamblul său”, a transmis CCR.

Legea respectă standardele CEDO

Curtea Constituțională a concluzionat că legea contestată nu afectează libertatea de exprimare, informare și educație, întrucât, în urma testului de proporționalitate, aceasta este justificată în conformitate cu cerințele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). CCR a apreciat că legea urmărește un scop legitim și introduce măsuri adecvate și necesare într-o societate democratică, menținând un echilibru corect între interesele colective și cele individuale.

Curtea Constituțională a reținut că măsurile de politică penală prevăzute în legea contestată au ca scop clarificarea și detalierea cadrului legislativ penal deja existent, respectiv al dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018. Modificările și completările aduse acestor acte normative urmăresc adaptarea lor la noile realități sociale și la necesitatea constantă de protejare a valorilor sociale esențiale prin mijloace penale.

Totodată, Curtea a subliniat că legea asigură respectarea principiului legalității, în conformitate cu articolul 23 alineatul (12) din Constituție și articolul 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Curtea Constituțională a mai constatat că prevederile legale contestate respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, fiind formulate într-un mod care permite înțelegerea și aplicarea lor corectă. Aceste dispoziții nu aduc atingere dreptului la viață intimă, familială și privată și nu contravin libertății de exprimare, așa cum este aceasta garantată de articolul 30 din Constituție și articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, Curtea a apreciat că legea nu încalcă nici celelalte prevederi constituționale invocate de autorii sesizării, inclusiv articolele 1 alineatele (3) și (5), 4, 6 alineatul (2), 16 alineatul (1), 26, 31, 32, 53, 75 și 76 alineatul (3).

„Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a avut în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că intră sub incidenţa art.17 din Convenţie, nefiind, de regulă, protejate prin dispoziţiile art.10 din Convenţie”, promovarea şi justificarea terorismului şi a crimelor de război, incitarea la violenţă, promovarea ideologiilor totalitare (comunismul, ideologia nazistă), incitarea la ură (xenofobia şi discriminarea rasială, ura pe motive etnice, ură religioasă), negarea holocaustului şi probleme conexe, neputând fi acceptată posibilitatea ca o persoană sau un grup de persoane sau mişcări totalitare organizate sub forma unor partide politice să încerce să invoce drepturile şi libertăţile fundamentale reglementate în cuprinsul Convenţiei în scopul comiterii unor fapte având ca rezultat distrugerea/înlăturarea chiar a acestor drepturi şi libertăţi şi a valorilor unei societăţi democratice”, a mai precizat CCR.

Decizia este definitivă și obligatorie

Președintele Nicușor Dan a transmis joi Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002, care reglementează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și a promovării cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității sau crime de război.

În sesizarea sa, șeful statului susține că legea a fost adoptată de Parlament cu încălcarea unor dispoziții și principii constituționale.