Pensii 2026. Venituri care pot majora punctajul de pensie. Ce documente sunt necesare

Anumite venituri suplimentare obținute de-a lungul perioadei de activitate pot fi luate în considerare la stabilirea pensiei. În această categorie pot intra primele, al 13-lea salariu, plata orelor suplimentare, precum și o serie de sporuri. Includerea lor în calcul nu înseamnă însă automat o pensie mai mare. Contează perioada în care au fost obținute, dacă pentru sumele respective s-a datorat contribuția de asigurări sociale și dacă veniturile pot fi demonstrate prin documentele cerute de lege.

Ce venituri obținute înainte de aprilie 2001 pot fi luate în calcul

Pentru perioadele lucrate înainte de 1 aprilie 2001, Legea nr. 360/2023 permite folosirea, la determinarea punctajelor lunare, a venitului total realizat, brut sau net, după caz, pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În cazul acestor perioade, veniturile trebuie dovedite, de regulă, prin adeverințe întocmite pe baza statelor de plată. Documentele pot proveni de la fostul angajator, de la entitatea care deține legal arhiva acestuia sau de la un operator economic autorizat de Arhivele Naționale.

Nu doar veniturile salariale cu caracter permanent pot fi valorificate. În anumite condiții, pot conta și sumele primite ocazional, cu condiția ca acestea să fi făcut parte din veniturile pentru care se datorau contribuții potrivit legislației aplicabile în momentul respectiv.

Primele și al 13-lea salariu pot conta la pensie

Normele de aplicare a Legii pensiilor enumeră mai multe venituri cu caracter nepermanent care pot fi valorificate pentru stabilirea punctajelor lunare.

Printre acestea se numără premiile acordate anual sau în cursul anului pentru rezultate deosebite, anumite recompense acordate unor categorii de personal și al 13-lea salariu.

În aceeași categorie intră și plata pentru orele suplimentare efectuate peste durata normală a programului, indemnizațiile pentru muncă nenormată și anumite sporuri acordate unor categorii profesionale.

Pentru ca aceste venituri să poată fi valorificate, trebuie să existe documentele care demonstrează încasarea lor și îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația aplicabilă perioadei respective.

Ce sporuri permanente pot fi valorificate

În calcul pot intra și o serie de sporuri, indemnizații și majorări salariale care, potrivit legislației de dinainte de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiei.

Sunt vizate, printre altele, sporul de vechime, cel pentru munca desfășurată în condiții deosebite, indemnizația de zbor, sporurile pentru activitatea în subteran sau pe platformele marine de foraj și extracție, sporurile pentru condiții grele și cele acordate pentru munca de noapte.

Normele prevăd și situațiile în care activitatea era desfășurată în mod sistematic peste programul normal, precum și sporurile pentru exercitarea unei funcții suplimentare.

Pot exista și alte drepturi permanente prevăzute de legislația specifică anumitor domenii ori de contractele colective sau individuale de muncă. Recunoașterea lor se face în funcție de regulile care erau în vigoare în perioada în care veniturile au fost acordate.

Când trebuie cerută o adeverință de la fostul angajator

Adeverința devine importantă mai ales pentru perioadele lucrate înainte de aprilie 2001, dacă veniturile respective nu sunt înscrise în carnetul de muncă și nici nu se regăsesc în documentele aflate deja la dosarul de pensie.

Documentul trebuie întocmit pe baza statelor de plată sau a altor înscrisuri verificabile din arhivă. Pentru sporuri trebuie să rezulte, între altele, perioada în care acestea au fost acordate, denumirea dreptului, valoarea sau procentul, funcția ori meseria exercitată și temeiul în baza căruia suma a fost plătită.

Adeverința trebuie, de asemenea, să aibă număr și dată de înregistrare și să respecte condițiile de certificare prevăzute de legislația pensiilor.

Ce se întâmplă cu veniturile obținute după aprilie 2001

Pentru perioadele ulterioare lunii aprilie 2001, situația este diferită, deoarece informațiile privind stagiile de cotizare, veniturile și contribuțiile sunt gestionate în sistemul informatic al Casei Naționale de Pensii.

„Începând cu luna aprilie 2001, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (actualizată până la data de 1 aprilie 2010), toate stagiile de cotizare ale asiguraților sunt gestionate și centralizate într-un sistem informatic administrat de Casa Națională de Pensii. Astfel, datele necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie sunt preluate automat din bazele de date instituționale, iar persoanele care depun dosarul de pensionare nu mai trebuie să caute, să obțină și să depună adeverințe de la foștii angajatori.

Adeverințele eliberate de angajatori sunt solicitate la Casa de Pensii doar pentru perioadele de muncă anterioare anului 2001, în situațiile în care veniturile realizate nu sunt menționate în carnetul de muncă. De asemenea, acestea sunt necesare dacă, până în luna aprilie 2001, au fost acordate venituri suplimentare, cum ar fi prime, bonusuri sau alte venituri contributive prevăzute de lege, care nu se regăsesc în carnetul de muncă. În aceste cazuri, documentele justificative trebuie depuse la dosarul de pensionare.

Important: După anul 2001, însă, situația s-a schimbat: toate datele privind veniturile și contribuțiile sunt transmise electronic de către angajatori și sunt disponibile în sistemul informatic al Casei de Pensii. Astfel, informațiile sunt preluate automat, fără ca persoanele asigurate să mai fie nevoite să depună adeverințe suplimentare”, a explicat pentru Digi24.ro Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București.

Ce faci dacă fostul angajator nu mai există

Desființarea societății la care o persoană a lucrat nu înseamnă neapărat că documentele necesare pentru pensie au dispărut.

Arhivele societăților care au intrat în faliment, au fost lichidate sau și-au încetat activitatea pot ajunge la succesori legali ori la operatori economici autorizați să presteze servicii arhivistice. Aceștia pot păstra statele de plată și documentele de personal și pot elibera adeverințe privind veniturile, sporurile sau vechimea.

Serviciul poate fi contra cost, iar limitele maxime ale tarifelor percepute de operatorii autorizați sunt stabilite de Arhivele Naționale.

„Tarifele percepute pentru eliberarea adeverințelor nu sunt stabilite de fiecare firmă în parte, ci prin ordin al ministrului și sunt aceleași indiferent de operatorul care deține arhiva. Singurele costuri care pot varia sunt cele de expediere a documentelor, în funcție de firma de curierat sau de corespondență utilizată. Casa de Pensii are nevoie de adeverința în original pentru stabilirea drepturilor de pensie. Cum firmele de arhivare își desfășoară activitatea în diferite localități din țară, expedierea documentelor implică, în mod firesc, costuri suplimentare de transport. Eliberarea unei adeverințe presupune verificarea documentelor pentru fiecare lună din perioada solicitată, inclusiv a veniturilor brute, sporurilor și a celorlalte elemente salariale, ceea ce reprezintă o activitate laborioasă”, a adăugat directorul executiv al Casei de Pensii a Municipiului București.

Depunerea adeverinței nu înseamnă automat o pensie mai mare

Primele, sporurile, orele suplimentare sau al 13-lea salariu nu sunt adăugate pur și simplu la valoarea pensiei. Veniturile care îndeplinesc condițiile legale sunt utilizate la determinarea sau refacerea punctajelor lunare.

Prin urmare, efectul asupra pensiei diferă de la o persoană la alta și depinde inclusiv de valoarea veniturilor și de perioada în care acestea au fost obținute.

O majorare poate apărea atunci când un venit contributiv nu fusese valorificat anterior, iar includerea sa conduce la creșterea punctajului. Dacă venitul fusese deja luat în calcul, dacă documentele nu îndeplinesc cerințele legale sau dacă pentru suma respectivă nu s-a datorat contribuția de asigurări sociale, simpla prezentare a unei adeverințe nu determină automat creșterea pensiei.