Patru din zece români reușesc să facă economii în pandemie

Patru din zece români reușesc să facă economii în pandemie

Sursa: INQUAM Photos, Alex Nicodim

Publicat de Valentina Drăgoi la 4 ianuarie 2021, 12:09

Pandemia de coronavirus i-a pus la grea încercare pe români. Unii nu și-au mai plătit ratele la bănci, pe când alții au fost nevoiți să cheltuie mult mai puțin dat fiind concedierile în masă din ultima perioadă.

Potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepția românilor realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandat de Asociația Română a Băncilor, în perioada pandemiei, aproximativ patru din zece români reușesc să facă economii (39%), în condițiile în care înainte de pandemie, într-o lună obișnuită, două treimi dintre respondenți (68%) reușeau să economisească. Bărbații și persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc în mai mare măsură să economisească în timpul pandemiei.

Dacă ar dispune de o sumă mare de bani și ar dori să economisească, 28% dintre români i-ar investi în educația proprie sau a membrilor familiei, 23% dintre respondenți ar depune banii la bancă, 16% ar avea inițiative antreprenoriale și 10% ar cumpăra valută, restul fiind utilizați în diverse scopuri. Doar 9% dintre respondenți ar ține banii la saltea. 

Pentru constituirea unui depozit bancar, trei sferturi dintre clienți preferă interacțiunea directă cu funcționarul bancar (78%), 14% doresc interacțiune de tip on line și pentru 1% dintre români este indiferentă metoda de interacțiune, iar pentru 7% din cei intervievați nu este cazul. Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eșantion de 1.479 respondenți adulți, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%.

Ce s-a întâmplat cu depozitele clienților

În pofida scăderii ponderii persoanelor care economisesc, pandemia COVID-19 a determinat o accelerare a vitezei de creștere a depozitelor clienților până la 15%, în ritm anual, cu 3-4 puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie. Soldul depozitelor este cifrat la 410 miliarde lei, potrivit datelor la luna noiembrie 2020. Avansul mai rapid al economisirii în contextul pandemic arată că populația și companiile au văzut sistemul bancar românesc ca o centură de siguranță, fiind depozitarul banilor acestora, nu numai un amortizor de șoc al crizei de sănătate prin sprijinul acordat clienților care au întâmpinat probleme de lichiditate și prin finanțările noi acordate. 

Două treimi din economiile populației și companiilor sunt realizate în moneda națională, restul economiilor fiind constituite în valută. Majoritatea depozitelor sunt constituite pe termene scurte, de sub un an. Aproximativ 61,4% din soldul economiilor din bănci sunt constituite de populație. Numărul deponenților la instituțiile de credit participante FGDB se cifrează la 14,9 milioane, din care 13,8 milioane reprezintă deponenți persoane fizice, la finele trimestrului trei al anului trecut. Un deponent care are depozite la mai multe bănci este luat în evidenţă în statistică de mai multe ori. Plafonul de garantare a depozitelor este de 100.000 euro, echivalent în lei, per deponent per bancă.

Sistemul bancar asigură intermediarea financiară, unul dintre principalele obiective fiind protejarea economiilor populației și ale companiilor. Băncile din România dispun de resursele necesare pentru creditare, indicatorul credite/depozite fiind plasat la 68,88% la finele lunii septembrie 2020, în timp ce indicatorul de solvabilitate este de aproape trei ori peste minimul admis, fiind de 22,76%.

Datorită specificului activității sale și legislației în domeniu,  industria bancară are un rol cheie în buna funcţionare a mecanismelor economice şi financiare, cu impact deopotrivă asupra evoluţiilor macroeconomice, a dinamicii mediului de afaceri şi a îmbunătăţirii gradului de prosperitate economică din România.

 

Inquam Photos/Alex Nicodim

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.