Patronii nu vor avea parte de minuni

Impactul dintre guvernul Nastase si realitate a fost destul de dur. Asa s-a itimplat cu fiecare nou guvern care a venit la conducerea Rominiei: declaratiile teribil de optimiste de la iceput au fost temperate si chiar anulate de situatia reala a economiei. Cind finantistii domnului Tanasescu si-au suflecat minecile si s-au apucat de buget, prima intentie sacrificata a fost cea legata de reducerea taxei pe valoarea adaugata la produsele de baza. Dupa discutiile cu Fondul Monetar International, s-

Impactul dintre guvernul Nastase si realitate a fost destul de dur. Asa s-a itimplat cu fiecare nou guvern care a venit la conducerea Rominiei: declaratiile teribil de optimiste de la iceput au fost temperate si chiar anulate de situatia reala a economiei.
Cind finantistii domnului Tanasescu si-au suflecat minecile si s-au apucat de buget, prima intentie sacrificata a fost cea legata de reducerea taxei pe valoarea adaugata la produsele de baza. Dupa discutiile cu Fondul Monetar International, s-au tras concluziile si i cazul reducerii de taxe si impozite pentru companiile rominesti: nu iainte de toamna acestui an. Desigur, mesajul prim-ministrului Adrian Nastase nu a sunat chiar asa. Nastase sustine puternic reducerea fiscalitatii pentru icurajarea mediului de afaceri. Conditia de baza este ca bugetul sa suporte acest lucru. Or, o decizie nu poate fi luata decit dupa definitivarea bugetului. Cum, conform Legii finantelor publice, orice taxa se icaseaza numai pe baza Legii bugetului, eventualele modificari nu vor avea loc decit la rectificarea respectivei legi, cindva i vara sau i toamna.
Peste restrictiile legislative si financiare se suprapun, ca de fiecare data, discutiile cu organismele financiare. Pentru prima oara Guvernul, prin ministrul Marian Sirbu, a recunoscut ca toate facilitatile vor fi negociate cu Fondul Monetar International. Adrian Nastase nu este un aventurier. El nu poate risca din nou ca, de dragul maselor, sa ia decizii care contrazic realitatea. Realitatea este ca statul romin este dator vindut si nu este i stare sa-si recupereze banii de la datornicii sai.
in acest context, este clar ca firmele rominesti nu vor avea parte de nici o minune, cum ar fi impozite mai mici sau taxe reduse catre asigurarile sociale. L?apul ispasitor va fi, din nou, FMI.
Pentru Rominia, situatia este foarte clara: Guvernul a promis o inflatie de 25% si un deficit al bugetului de 4%. O parte din nevoia de bani a bugetului urmeaza sa fie acoperita din emisiunile de obligatiuni pe piata externa. Fara un acord cu FMI, nici o banca straina nu va mai accepta sa lucreze cu Ministerul romin al Finantelor si nici un investitor nu va mai credita Rominia, cumparind obligatiuni. Daca relatiile cu Fondul vor fi ighetate din nou, doar bancile rominesti ar putea credita statul. Multi vor spune „si ce daca, bancile au creditat si pina acum bugetul”. Este adevarat, dar pretul platit este foarte mare: toti leii din banci se duc catre Ministerul Finantelor, pentru ca este un mod sigur de a plasa bani cu un profit frumos. Creditele acordate firmelor rominesti sunt i continua scadere, ceea ce iseamna ca banii din banci nu se mai itorc i economie.
Finantarea nevoilor bugetului din imprumuturi externe ar putea determina bancile sa dea din nou credite, ceea ce ar putea duce la cresterea economica de 4% anuntata de Adrian Nastase, la relansarea economiei si la reducerea unor impozite si taxe.