Partitura FMI, prea grea pentru Guvern

O noua misiune de evaluare a acordului stand-by semnat cu Fondul Monetar International se afla in aceste zile la Bucuresti. Cele anterioare s-au impotmolit. Restructurarea sectorului energetic, politica salariala din sectorul bugetar, neincadrarea in graficul privatizarilor, cresterea arieratelor din economie, facilitati fiscale acordate unor agenti economici, incapacitatea statului de a colecta la buget taxele si impozitele sunt doar cateva dintre cauzele inghetarii imprumutului acordat de inst

O noua misiune de evaluare a acordului stand-by semnat cu Fondul Monetar International se afla in aceste zile la Bucuresti. Cele anterioare s-au impotmolit. Restructurarea sectorului energetic, politica salariala din sectorul bugetar, neincadrarea in graficul privatizarilor, cresterea arieratelor din economie, facilitati fiscale acordate unor agenti economici, incapacitatea statului de a colecta la buget taxele si impozitele sunt doar cateva dintre cauzele inghetarii imprumutului acordat de institutia financiara internationala. Din cele 383 de milioane USD ce ar fi trebuit sa contribuie in acest an la acoperirea deficitului bugetar, doar 66 milioane USD au intrat in tara. Restul banilor, se negociaza inca pe principiul „mai da jupane, mai lasa stapane”. Fiscalitatea este unul dintre pionii preferati de Ministerul Finantelor in jocul cu FMI. Inasprirea ei a fost si ramane mijlocul cel mai uzitat de umplere a golurilor din bugetul public.

Cresterea fiscalitatii nu suplineste reforma

Taxele si impozitele au inregistrat, in ultimii trei ani, o crestere constanta, atat ca numar, cat si ca valoare. Incepand cu cele 95 de impozite si taxe existente in 1999, contribuabilii romani au fost supusi, progresiv, unui adevarat bombardament. In 2000, au platit statului 130 de impozite, iar in 2001, 170. In acest moment, Fiscul pastoreste circa 200 de impozite si se pregateste sa mai inventeze cateva. Noutatea de ultima ora este introducerea unei taxe de 12% pentru publicitatea la bauturi alcoolice si tutun, precum si perceperea unui procentaj suplimentar de 2% la comercializarea acestor produse.
Evolutia valorii accizelor la benzine si carburanti auto ofera una dintre cele mai sugestive imagini a foamei bugetului public. De la 270 de euro/tona, cat era acciza in ianuarie 2000, astazi s-a ajuns la 319,6 euro/tona. Fiecare scumpire, justificata oficial fie prin necesitatea alinierii la preturile internationale, fie prin existenta unei conjuncturi mondiale nefavorabile, fie prin conditii impuse de organisme financiare internationale, mascheaza de fapt esecul restructurarii. Esec care, in conditiile in care de mai bine de un deceniu este o constanta, are recul direct atat in buzunarele romanilor de rand, cat si in mediul de afaceri. Noua legislatie a TVA, prin care sunt puse la pamant industria turismului si sectorul constructiilor, reglementarile privind impozitul pe profit aplicat exportatorilor, ce franeaza activitatea unuia dintre putinele sectoare care mai aduceau valuta in tara, amenintarea facilitatilor fiscale de care beneficiaza microintreprinderile – toate acestea se inscriu intr-un lung sir de masuri adoptate din disperarea de a ne incadra in parametrii negociati cu FMI.

Si ii 2002 FMI tine Romania In sah

· Ianuarie 2002 – Premierul Adrian Nastase anunta ca suntem in grafic cu respectarea conditiilor impuse de FMI, prin urmare cea de-a doua transa a imprumutului va sosi in februarie. Referitor la cerinta FMI de introducere a TVA de 19% in constructii, Adrian Nastase considera ca ar putea afecta negativ obiectivele de crestere economica pe care Romania si le-a propus.
· Februarie 2002 – O misiune a FMI incepe evaluarea acordului stand-by. Discutiile cu functionarii Fondului intra in impas. Acestia considera ca veniturile bugetare sunt insuficiente, restructurarea a sectorului energetic bate pasul pe loc, arieratele din economie continua sa creasca, salariile din sectorul bugetar nu corespund performantelor din economie, iar ritmul privatizarilor este lent. Oficialii FMI nu sunt de acord cu mentinerea TVA zero in constructii.
· Februarie 2002 – Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor Publice, anunta 15 mai ca data sigura pentru eliberarea mult asteptatei transe a doua. Guvernul remite FMI scrisoarea suplimentara de intentie, angajandu-se sa creasca veniturile bugetare prin accizarea cu 40% a producatorilor interni de tigari, prin executarea silita a datornicilor industriali si privatizarea rapida a 13 societati comerciale.
· Martie 2002 – Adrian Nastase afirma ca pentru prima data Romania va duce la bun sfarsit „rigorile si conditionarile” unei intelegeri cu FMI. Ministrul Tanasescu propune cumularea transelor a doua si a treia din imprumutul stand-by (circa 200 de milioane USD). Pana acum Romania a reusit sa traga in contul imprumutului doar 66 milioane USD.
· Martie 2002 – O noua delegatie a FMI vine in vizita. Presedintele Ion Iliescu declara la o intalnire cu Consiliul Investitorilor Straini ca nu intelege de ce FMI sustine mentinerea unei fiscalitati ridicate in Romania, factor de descurajare a investitiilor.
· Mai 2002 – Pentru ca preconditiile din scrisoarea suplimentara de intentie nu au fost indeplinite, FMI amana discutarea acordului cu Romania. Una dintre actiunile pe care Guvernul roman nu le-a intreprins este concedierea a 4.000 de salariati din sectorul bugetar. Parlamentul discuta proiectul noii legi a impozitului pe profit ce prevede cresteri substantiale ale fiscalitatii aplicate exportatorilor.
· Iulie 2002 – O noua evaluare a acordului este in curs. Au intrat in vigoare noile legi ale TVA si impozitului pe profit.