Partea nevazuta a acordului FMI

Aprobarea acordarii de catre FMI a transelor doi si trei din acordul stand-by cu Romania nu a reprezentat o surpriza. Memorandumul suplimentar de politici economice agreat de FMI da o libertate destul de mare Guvernului pentru a-si realiza programele. Premisele de la care se pleaca sunt cresterea puternica de anul trecut, de 5,3%, si prognozele pozitive pentru acest an, de 4 – 4,5% crestere pentru produsul intern brut (PIB). In plus, inflatia a fost diminuata in acest an la nivelul convenit ante

Aprobarea acordarii de catre FMI a transelor doi si trei din acordul stand-by cu Romania nu a reprezentat o surpriza. Memorandumul suplimentar de politici economice agreat de FMI da o libertate destul de mare Guvernului pentru a-si realiza programele. Premisele de la care se pleaca sunt cresterea puternica de anul trecut, de 5,3%, si prognozele pozitive pentru acest an, de 4 – 4,5% crestere pentru produsul intern brut (PIB). In plus, inflatia a fost diminuata in acest an la nivelul convenit anterior: 22% pe an. Pentru 2003, inflatia nu trebuie sa depaseasca 15% pe an. si aceasta in ciuda scumpirilor energiei electrice si termice si a combustibililor, care au afectat in primul rand utilizatorii casnici. In continuare, Guvernul trebuie sa se concentreze pe imbunatatirea gradului de colectare a platilor pentru consumurile energetice.
In scrisoarea de intentie se descriu masurile care vor conduce la cresterea incasarilor catre bugetul de stat. In principal, toate deciziile care au fost luate si cele care urmeaza a fi adoptate vizeaza eliminarea reducerilor de taxe si impozite. Astfel, accizele pentru tutun au fost unificate, eliminandu-se avantajele pentru cei care utilizeaza tutun autohton. De la 1 mai au fost majorate accizele la carburanti, alcool etilic si bauturi alcoolice. In acelasi sens, de la 1 octombrie contractele de colaborare se vor transforma in contracte partiale de munca, masura ce va aduce mai multi bani la fondul de pensii si somaj. Controlul incasarilor va fi intarit prin schimbul de informatii dintre fondul de pensii si administratiile locale, care vor asigura marirea gradului de incasare a taxelor datorate la buget. Guvernul promite ca prin aceste masuri va fi indeplinita promisiunea unui deficit bugetar de maximum 43,2 mii de miliarde lei.
Pentru anul viitor, deficitul bugetar a fost fixat la 2,65% din PIB. Totusi, aceasta tinta este pusa in pericol de cresterea salariului minim pe economie, preconizata a fi realizata de la 1 ianuarie 2003. De altfel, cresterile salariale din sectorul bugetar raman un punct sensibil al negocierilor, FMI solicitand in continuare pastrarea acestora in limitele convenite. „Statul trebuie sa mai lucreze in ceea ce priveste reducerea salariilor bugetarilor si pierderile consemnate in industrie, cu precadere in sectorul energetic”, a declarat Eduardo Aninat, director adjunct in cadrul Consiliului director al FMI. Cresterea salariului minim pe economie este o decizie riscanta pe care si-o asuma Guvernul. In acest sens, cresterea medie a salariilor bugetarilor a fost limitata anul viitor la 3%, in termeni reali, masura menita sa descurajeze cererile venite din partea sindicatelor din societatilor detinute de stat.
Vor fi disponibilizati peste 20.000 de oameni
Fondurile de subventionare a unei parti din consumurile energetice pentru familiile sarace, in aceasta iarna, se vor limita la o crestere de 40% fata de anul trecut (pentru apartamentele racordate la sistemul de termoficare), 25% (pentru gaze naturale) si 20% la lemne. Plafonul veniturilor pana la care se vor acorda aceste ajutoare creste cu 17%. Aceste cifre nu vor fi modificate mai devreme de 1 noiembrie 2003. De la 1.01.2003, va fi redus procentajul cheltuielilor deductibile pentru persoanele cu copii, in cazul persoanelor cu venituri mari. Procentele exacte vor fi stabilite cu FMI la urmatoarele negocieri. Societatile de distributie a energiei termice, aflate in subordinea autoritatilor locale, nu vor putea beneficia de imprumuturi garantate de stat.
In politica salariala, Guvernul se angajeaza sa indeplineasca criteriile stabilite cu FMI. Pentru cele 80 de societati monitorizate, factura salariala va creste cu maximum 22%, in 2002, iar numarul salariatilor se reduce cu 20.340 de persoane. In ciuda promisiunilor, salariile din societatile de stat au crescut mai rapid decat media pe economie, ceea ce impune Guvernului luarea unor decizii care ii vor scadea popularitatea, daca vor fi intr-adevar adoptate. Eliminarea celui de al 13-lea salariu, micsorarea primelor de Craciun etc. In plus, veniturile acordate suplimentar vor fi platite esalonat pe parcursul primelor trei trimestre de anul viitor. Cresterea salariului minim pe economie este considerata obligatorie pentru ca populatia sa poata face fata valului de scumpiri la energie electrica si termica. Noi majorari ale acestui plafon sunt excluse pe parcursul anului viitor, precum si eventuale indexari care sa tina cont de cursul de schimb sau de rata inflatiei. In plus, noile contracte colective de munca nu vor mai contine prevederi prin care salariile diverselor categorii de angajati sa fie raportate la salariul minim, ceea ce ar provoca cresteri in lant si, implicit, vor crea presiune inflationista.
Restrictii mari la societatile neperformante
Pentru companiile de stat care intra in programul de monitorizare se anunta vremuri grele. Cu toate ca acestea vor continua sa functioneze, vor trebui sa-si reduca in continuare personalul, iar cresterile salariale nu vor putea depasi 14% la sfarsitul anului viitor, comparativ cu decembrie 2002. Angajarile in aceste societati nu vor depasi 30% din numarul locurilor de munca ramase libere. Pentru a iesi din faza de monitorizare, aceste societati trebuie ori privatizate, ori ca timp de trei ani sa nu mai inregistreze noi datorii. E dificil de crezut ca se va recurge la masuri extreme fata de aceste societati, oprirea productiei la multe dintre acestea afectand planul de crestere economica pentru anul viitor.
Privatizarea reprezinta un obiectiv la care se inregistreaza intarzieri fata de angajamentele asumate. In perioada ianuarie – iunie 2002, au fost vandute cinci societati cu mai mult de 1.000 de salariati, fata de opt cat figurau in program. Pentru Petrom, va fi desemnat consultantul pana la mijlocul lunii octombrie, iar strategia de privatizare va fi aprobata pana la sfarsitul anului. La societatile cu datorii mari, precum Nitramonia, Tractorul, Roman si Siderurgica, s-au efectuat concedieri pentru a le face mai atractive. Pentru aceste societati, in cazul in care nu se inregistreaza nici o cerere timp de 180 de zile de la anuntarea licitatiei, vor fi declansate procedurile de lichidare. In ce priveste BCR, s-a obtinut o amanare pentru anuntarea licitatiei, pentru luna februarie 2003, fata de decembrie 2002. In cadrul acestui acord, APAPS a lichidat sau privatizat 21 de societati.
Acordul cu FMI are o durata de 18 luni si o valoare de 396 milioane de dolari; s-a semnat la 31 octombrie 2001. Prima transa de 69 milioane USD a fost eliberata la data semnarii, dar acordarea celorlalte doua, insumand 109 milioane USD, a avut loc saptamana trecuta.