În prezent, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg Malta, Olanda şi Marea Britanie restricţionează încă accesul lucrătorilor bulgari şi români pe pieţele muncii lor. Din cauza unor dereglări grave pe piaţa forţei de muncă, şi Spania restricţionează accesul pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, dar cu aprobarea Comisiei.
Rezoluţia, depusă de grupurile politice PPE, S&D, ALDE şi Grupul Verzilor/ALE, invită toate statele membre să elimine toate "măsurile tranzitorii", astfel încât să permită intrarea bulgarilor şi românilor pe pieţele lor de muncă până la sfârşitul anului 2011. Acest apel reiterează apelul făcut prin rezoluţia din 25 octombrie 2011 privind mobilitatea lucrătorilor în UE.
Ţările UE pot prelungi o interdicţie temporară pentru muncitorii români şi bulgari timp de 2 ani suplimentari, adică până în decembrie 2013, numai în cazul în care informează Comisia, până la 31 decembrie 2011, ca există o "ameninţare serioasă" pentru pieţele lor de muncă.
Deputaţii europeni spun că nu s-au raportat efecte negative în acele state membre care au permis intrarea lucrătorilor din statele membre care au aderat la UE în 2004 şi 2007 pe pieţele forţei lor de muncă.
Cu toate acestea, un număr de state membre au decis să continue aplicarea restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari, mai mult din cauza unor presiuni politice decât a unor temeri justificate privind potenţiale efecte negative asupra economiilor lor sau asupra pieţelor forţei de muncă, spune rezoluţia.
Dimpotrivă, un raport al Comisiei din 11 noiembrie 2011 a constatat că lucrătorii din România şi Bulgaria au avut un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre care le-au permis să lucreze.
De asemenea, date recente de la Eurostat arată că muncitorii din România şi Bulgaria nu au avut un efect semnificativ asupra salariilor şi ratei şomajului din ţările gazdă. La sfârşitul anului 2010, lucrătorii din Bulgaria şi România având reşedinţa în altă ţară a UE reprezentau 0,6% din populaţia totală a UE.
Parlamentul solicită Comisiei Europene să propună o definiţie clară a "perturbării grave a pieţelor forţei de muncă", necesară pentru a justifica restricţiile. Statele membre care menţin restricţii, fără "o justificare socio-economică clară şi transparentă a unei perturbări grave a pieţei forţei de muncă", în conformitate cu regulamentul Curţii de Justiţie, încalcă tratatele, susţin deputaţii europeni, solicitând Comisiei să asigure conformitatea cu principiul liberei circulaţii.

Te-ar putea interesa și: