Semnatarii remarcă în document că modificarea Legii 334/2006 prin Legea 34/2018 a determinat creşterea semnificativă a limitelor sumelor ce pot fi alocate, prin raportarea la Produsul Intern Brut (cel mult 0.04%) şi nu la bugetul de stat, după cum stabilea legislaţia anterior, context în care apreciază că finanţarea aproape în întregime a partidelor politice de la bugetul de stat este un principiu care poate conduce la reducerea competitivităţii electorale şi asigurarea de avantaje unui grup restrâns de partide care primesc subvenţii semnificative, potrivit agerpres.

„Limita maximă la care ar fi putut ajunge subvenţiile în 2019 este de aproape 400 de milioane de lei. Această creştere trebuie privită în contextul în care competitorii electorali pot solicita în condiţiile legii şi rambursarea cheltuielilor electorale dacă obţin cel puţin 3% din voturi. Astfel, s-au creat două mecanisme care permit partidelor politice să primească bani de la bugetul de stat. Ambele mecanisme sunt, în fapt, accesibile unui grup restrâns de partide, de obicei cele parlamentare. Pornind de la premisa că, printre altele, rolul unui partid politic este de a crea legături cu susţinătorii şi de a asigura condiţiile organizatorice şi financiare pentru a-şi desfăşura activităţile recurente şi pentru a participa la alegeri, finanţarea aproape în întregime a partidelor politice de la bugetul de stat este un principiu care poate conduce la reducerea competitivităţii electorale şi asigurarea de avantaje unui grup restrâns de partide care primesc subvenţii semnificative”, se arată în solicitarea transmisă parlamentarilor.

Semnatarii scrisorii amintesc că între 2021 şi 2023 nu se vor organiza alegeri, iar legislaţia actuală nu prevede niciun fel de condiţii pentru cheltuirea banilor din subvenţii la finalul anului, respectiv „partidele politice parlamentare pot acumula sume de bani care le vor oferi un avantaj semnificativ în faţa celorlalţi competitori”.

„În acest context, fără a reduce în niciun fel nivelul de transparenţă a finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale, solicităm: reducerea limitei maxime pentru subvenţiile de stat, prin amendarea articolului 18 (2) din Legea 334/2006 şi a normelor aferente; stabilirea unor limitări pentru utilizarea fondurilor publice din subvenţii în campaniile electorale; scăderea pragului pentru obţinerea de subvenţii la nivel local pentru a ţine cont şi de voturile obţinute la alegerea primarilor şi/sau consilierilor locali; creşterea ponderii din subvenţie acordată pentru rezultatele obţinute la alegerile locale”, adaugă documentul.

Organizaţiile civice mai arată că „legislaţia privind desfăşurarea campaniilor electorale a fost modificată în 2016, iar mijloacele aflate la dispoziţia competitorilor electorali pentru publicitatea stradală au fost reduse”.

„Practic, în timpul campaniei electorale, competitorii pot folosi doar câte un afiş plasat în spaţiile puse la dispoziţie de primării. În plus, experienţa celor mai recente campanii electorale ne-a arătat că există situaţii recurente în care administraţia electorală trebuie să rezolve constant sesizări legate de plasarea mai multor afişe pe acelaşi panou sau să decidă asupra înlăturării unor stickere de pe autovehicule folosite în campanie, ceea ce poate deveni un efort contraproductiv”, au arătat organizaţiile.

Acestea propun iniţierea unei dezbateri despre impactul regulilor privind mijloacele de campanie outdoor asupra vizibilităţii acţiunilor competitorilor electorali; extinderea prevederilor art. 36 din L334/2006 privind marcarea materialelor de promovare, la toate materialele produse de partidele politice, indiferent dacă sunt în campanie electorală sau în afara ei.

Semnatarii scrisorii deschise sunt: Asociaţia CIVICA, Asociaţia pentru Dezvoltare GHEPart, Asociaţia Expert Forum (EFOR), Asociaţia Geeks for Democracy, Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Centrul pentru Inovare Publică, Maria Krause, expert electoral, Mircea Kivu, sociolog.


Te-ar putea interesa și: