Kamp propune ca angajatorii din sectorul agricol să recurgă într-o mai mare măsură la şomerii olandezi, potrivit politicii guvernului de a pune presiune asupra şomerilor pentru ca aceştia să accepte să muncească, informează EurActiv.

În ceea ce priveşte cetăţenii din afara UE, Kamp susţine că ‘ei nu ar trebui primiţi’. ‘În primul rând, contribuie la creşterea şomajului în Olanda şi apoi, Olanda ar trebui să caute în interiorul UE şi nu în afara sa’, a declarat Kamp, citat de cotidianul olandez NIS News Bulletin.

Prin ‘în afara UE’ Kamp înţelege, de asemenea, România şi Bulgaria. Ambele ţări s-au alăturat UE în 2007, însă Olanda preferă să-şi menţină piaţa muncii închisă, pentru moment, pentru cetăţeni din aceste două ţări, notează cotidianul olandez.

Angajatorii care pretind să aibă nevoie de bulgari şi români trebuie să depună toate documentele pentru un permis de munca. Astfel, Kamp vrea ca ‘sistemul să devină mult mai restrictiv’.

Pentru cetăţenii din alte state membre ale UE (în special Polonia), nimic nu se va schimba. ‘Ei beneficiază de dreptul fundamental’ de a munci în Olanda, recunoaşte ministrul. Organizaţia fermierilor LTO se declară nemulţumită de afirmaţiile făcute de Kamp. ‘Haga aruncă incapacitatea sa de a recruta olandezi şomeri pe angajatori’, susţine preşedintele Albert Jan Maat. Cultivatorii de pomi fructiferi, căpşuni şi legume din Noord-Brabant angajează, în special, români sau bulgari.

De la extinderea UE din 2004, în medie, aproximativ 165.000 de cetăţeni din Europa Centrala şi de Est au lucrat în agricultură şi horticultură, construcţii, industrie şi sectorul transporturilor în Olanda. ‘Între timp, peste un milion de persoane cu vârsta sub 65 de ani nu au un loc de muncă’, a declarat Kamp.

Muncitorii români şi bulgari se vor bucura de libertate deplină de mişcare începând din ianuarie 2014 – la şapte ani de la aderarea lor la UE. În prezent, muncitorii din România şi Bulgaria se bucură de drepturi depline de circulaţie liberă conform legislaţiei UE în 15 ţări membre – Danemarca, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Ungaria, Grecia, Spania, Portugalia şi Republica Cehă. Rămân în vigoare restricţii în 10 state membre – Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Marea Britanie şi Malta, unde românii şi bulgarii trebuie să aibă permis de muncă.
În contextul expulzării romilor de către autorităţile franceze vara trecută, a devenit evident că în această ţară bulgarii şi românii sunt mai vulnerabili la expulzări decât ceilalţi cetăţeni ai UE, deoarece sunt obligaţi să obţină permise de muncă înainte să li se permită să obţină rezidenţa.
UPDATE: Libera circulaţie a lucrătorilor români, garantată de tratatele UE, chiar și în Olanda 
 
Ministerul Afacerilor Externe reacționează la declaraţiile ministrului olandez pentru afaceri sociale, Henk Kamp, citate în mass media olandeză şi preluate de presa română, și îi reamintește acestuia că lucrătorilor români au nevoie de permise de muncă, ceea ce implică obţinerea acceptului prealabil al unui angajator olandez. Cu alte cuvinte nu pot contribui la creșterea șomajului în Olanda, dacă sunt solicitați chiar de către angajatorii din această țară.
 
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe consideră că libera circulaţie a lucrătorilor nu creează turbulenţe pe pieţele forţei de muncă, ci, dimpotrivă, contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi-au deschis piaţa muncii.
Olanda pare să fi uitat că libera circulaţie a forţei de muncă reprezintă un principiu fundamental al Pieţei Unice, garantat prin tratatele Uniunii Europene, iar cetăţenii români, în calitate de cetăţeni europeni,  ar trebui să se bucure de acest drept în toate statele membre cât mai curând posibil.