Oglinda, oglinjoara, cum se vad primarii i tara?

Ecourile provocate de studiul Bancii Mondiale privind administratia si coruptia i Rominia sunt ica vii. Asortata economiei rominesti, coruptia este i floare, indiferent de institutia publica luata la bani marunti. Pentru 67% din cetateni, 70% din companiile private si 44% din oficiali, administratia publica este aproape i totalitate corupta. Pe fondul acestor date, sunt deosebit de interesante rezultatele unui alt studiu, finalizat recent de Biroul de Cercetari Sociale (BCS) si finantat de Uniun

Ecourile provocate de studiul Bancii Mondiale privind administratia si coruptia i Rominia sunt ica vii. Asortata economiei rominesti, coruptia este i floare, indiferent de institutia publica luata la bani marunti. Pentru 67% din cetateni, 70% din companiile private si 44% din oficiali, administratia publica este aproape i totalitate corupta. Pe fondul acestor date, sunt deosebit de interesante rezultatele unui alt studiu, finalizat recent de Biroul de Cercetari Sociale (BCS) si finantat de Uniunea Europeana. Pe numele sau „Atitudini si valori i administratia publica locala”, acesta ofera o alta perspectiva asupra fenomenului. Sunt puse fata i fata perceptiile cetatenilor, referitoare la coruptie, competente, motivatii etc., cu cele ale reprezentantilor administratiei publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali, functionari publici).
Prima etapa a studiului s-a bazat pe un sondaj de opinie i rindul cetatenilor, care a cuprins 1.372 de subiecti, selectati din 104 localitati urbane si rurale din 38 de judete. A doua etapa a constat dintr-un sondaj de opinie i rindul autoritatilor publice locale si a cuprins 84 de primari, 77 de viceprimari, 168 de consilieri locali si 234 de functionari publici. Ei provin din 120 de localitati urbane si rurale din toate judetele tarii.
Onest si comunicativ, caut primarie
„Ce v-a determinat pe dvs. sa acceptati aceasta functie?” este itrebarea la care alesii locali au raspuns ca la carte. Responsabilitatea fata de comunitate (42,6%) si necesitatea valorificarii competentelor detinute (31,3%) sunt motivatiile declarate in corpore. Nobletea declaratiilor oficiale este usor umbrita de ceea ce cred electorii ca i-a minat i lupta pe primari, spre exemplu. Astfel, daca 60,8% din primari spun ca responsabilitatea fata de comunitatea de bastina i-a facut sa se arunce i lupta pentru post, doar 23,7% din alegatori ii cred. La argumentul necesitatii valorificarii competentelor, motivatie invocata de 25,3% din primari, procentajul de creduli este si mai redus, doar 8,1%. Cetatenii considera ca intentiile primarilor sunt mult mai mercantile. Sistemul de relatii oferite de functie (8,6%), avantajele materiale oferite de acest post (22%), precum si pozitia sociala conferita de functie (17,8%) sunt adevaratul motor al dorintei de a ocupa fotoliul de primar.
Mai mult de doua treimi din alesii din administratia publica locala se considera bine pregatiti profesional. 0,4% spun ca este loc si de mai bine, restul evaluindu-se i termeni de „nici prea-prea, nici foarte-foarte”. Cei mai instruiti se cred functionarii publici, iar cei mai modesti i autoapreciere sunt viceprimarii. Bucurestenii din primarii se cred mai destepti decit omologii lor din Muntenia. De cealalta parte, a beneficiarilor rezultatelor bunei pregatiri profesionale, imaginea este usor diferita. Cetatenii spun ca lipsa instructiei i domeniul administrativ a guvernantilor locali este cel mai important defect al acestora. Pregatirea lor este apreciata doar de 35% din cetateni, fata de 65% cit se apreciaza alesii.
Autoperceperea autoritatilor publice locale, comparativ cu modul i care sunt vazute de cetateni ofera iarasi mari surprize. Primarii se vad i primul rind comunicativi (95%), cinstiti si onesti (93,7%), responsabili fata de cei ce i-au propulsat i functii (93,5%), cu spirit de initiativa (92,5%) eficienti si competenti (88,5%). Din cealalta parte, toate aceste calitati apar cu mult mai estompate. Diferenta de apreciere la comunicativitate este de 30%, la cinste si onestitate de 40,7%, la responsabilitate de 40,5%, la spirit de initativa de 32,5%, iar la competenta si eficienta administrativa, de 33,5%.
Coruptia, cancerul administratiilor
Studiul BCS referitor la atitudinile si valorile sociale din administratia publica locala prezinta, la capitolul coruptie, o importanta fractura de opinie, comparativ cu cel realizat de Banca Mondiala. Autoritatile publice locale tind sa se considere si sa-si considere personalul din subordine ca fiind persoane oneste. Mai mult, se considera ca nu exista coruptie i administratia publica locala. Atentiile primite de la cetateni nu sunt privite ca acte de coruptie. Alesii locali le categorisesc ca „atentii” daruite de cetateni din proprie initiativa, i dorinta lor de a a-si vedea problemele rezolvate mai rapid. Deoarece sunt de parere ca salariile din sectorul public sunt prea scazute (33%), angajatii administratiei considera ca aceste tipuri de rasplata din partea cetatenilor sunt o contributie la asigurarea unui venit decent, si nu un act de coruptie. De aceea, primarii prefera de multe ori sa nu observe „atentiile” primite de personalul din subordine sau din alte institutii locale, reclamind i schimb coruptia de la nivel central (Guvern, Parlament). Oricum, coruptia i primarii este un fenomen rar itilnit, doar unul din patru-cinci oameni declarind ca functionarii publici cer mita – concluzioneaza studiul BCS, itr-o vadita contradictie cu Banca Mondiala. Conform acesteia, 50% din cetateni, 41% din itreprinzatorii privati si 33% din autoritatile publice considera ca mita este o realitate a vietii de zi cu zi.