Trotinetele electrice și riscurile generate de lipsa reglementării
Numărul accidentelor provocate de trotinetele electrice a crescut alarmant în ultimele săptămâni. În Sectorul 2 al Capitalei, un tânăr de 22 de ani este cercetat penal pentru ucidere din culpă după ce a lovit o bătrână pe o trecere de pietoni. Victima a decedat ulterior la spital.
Cel mai recent caz a avut loc în Sibiu, unde un copil de 13 ani se află în comă după ce a căzut de pe trotinetă. Aceste evenimente reflectă lipsa educației rutiere și a supravegherii utilizatorilor de trotinete.
Titi Aur atrage atenția că problema nu ține doar de aceste accidente punctuale, ci de lipsa unei strategii naționale pentru siguranța traficului. El explică că tinerii și copiii nu primesc instruire corespunzătoare în școală sau prin intermediul altor programe organizate.
„La noi, siguranţa rutieră nu există. Neexistând pe lista celor care ne conduc, circulaţia se derulează într-o junglă. Mai mult, a apărut trotineta electrică, care, odată cu telefonul mobil, cele două evoluţii tehnice extraordinare nu fac decât să aducă mai multe cauze din care avem accidente cu morţi şi răniţi grav.
Telefonul mobil, prin distragerile la care ne supune, fiind tentaţi să îl folosim, iar trotineta electrică prin faptul că este aproape nereglementată. În România, se prevede că trebuie să ai 14 ani şi să mergi pe carosabil. Punct. Altceva nu se prevede”, a declarat, joi, Titi Aur, la Digi 24, referindu-se la aceste incidente.
Educația rutieră, un capitol ignorat în România
Titi Aur a explicat că în școlile generale și licee nu se desfășoară educație rutieră organizată, iar tinerii nu învață regulile de circulație. Copiii și adolescenții urcă pe trotinetele electrice, care ar trebui să circule cu maximum 25 km/h, însă majoritatea vehiculelor private ating viteze mult mai mari, fără cască sau alte echipamente de protecție.
În aceste condiții, tinerii care provoacă accidente pot susține că nu au știut cum funcționează semaforul sau ce reguli trebuie respectate, pentru că nu li s-au predat aceste informații în școli.
„În şcoala generală, în liceu, nu se face nimic de educaţie rutieră organizată, nu vorbesc de Poliţia Rutieră, ONG-uri etc., ci de sistemul de educaţie, care nu face nimic.
Şi atunci se urcă tânărul, copilul, pe trotineta electrică, care ar trebui să meargă cu maximum 25 km/h, dar toate trotinetele private, nu vorbim de cele închiriate, merg cu 50, 70, 80, chiar şi peste 80 km/h, fără cască, fără protecţii şi fără educaţie deloc.
Şi atunci cei care merg, cum a fost cazul din Bucureşti, tânărul respectiv poate să spună foarte simplu că el n-a ştiut ce înseamnă becul ăla roşu de la intersecţie. Poate spune: «n-am ştiut, nu m-a învăţat nimeni, nici la şcoala generală nu m-a obligat nimeni să ştiu»”.
Specialistul consideră că lipsa educației corecte duce la accidente grave nu doar cu trotinete, ci și cu automobile. În absența programelor de instruire rutieră, copiii și tinerii nu înțeleg riscurile reale ale circulației moderne.
Lipsa reglementării trotinetelor electrice și a controalelor acestora
Fenomenul trotinetelor electrice este scăpat de sub control, atrage atenția Titi Aur. Autoritățile nu verifică viteza trotinetelor și nu sancționează neregulile.
„În Olanda, dacă te prinde cu trotineta că mergi mai mult de 25 km/h pe stradă, se confiscă. De ce? Pentru că devine pericol public. La noi, nimeni nu te controlează la trotinetă, nimeni nu te educă, nimeni nu te sancţionează şi, bineînţeles, că vom avea din ce în ce mai multe accidente şi cu trotinetă, dar şi cu maşini.
Avem foarte mult sânge pe şosele, dar acest lucru nu există pe masa guvernanţilor. Niciun partid, niciun guvern, nimeni nu este interesat de acest aspect. Atâta timp cât vom rămâne în situaţia asta, vom asista la tragedii în continuare, tragedii imense. Deocamdată nu s-a atins coarda sensibilă a guvernanţilor. Nu există acest aspect”, explică fostul pilot.
El adaugă că siguranța rutieră nu mai este responsabilitatea Poliției Rutiere, ci a Ministerului Transporturilor. Consiliul Interministerial pentru Siguranță Rutieră funcționează doar formal, iar lipsa coordonării duce la creșterea riscurilor pentru participanții la trafic.
„Tot ce înseamnă securitate, siguranţă rutieră şi, din păcate, nimeni nu se ocupă de asta. Mai mult, siguranţa rutieră nu e la Poliţia Rutieră, este în curtea Ministerului Transporturilor. Ei trebuie să se ocupe de pregătirea şoferilor, de atestatele profesionale, de conducerea defensivă, şi Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră, care înseamnă mai multe ministere, ar trebui să îşi desfăşoare activitatea tot în curtea Ministerului Transporturilor. Fizic, nu mai există, s-a desfiinţat! Doar pe hârtie mai există”, precizează Titi Aur.
Obligația RCA pentru trotinetele electrice
Proiectul de lege adoptat recent prevede că bicicletele și trotinetele electrice vor fi obligate să aibă asigurare RCA. Măsura se aliniază normelor europene și stabilește clar definiția vehiculului și a utilizării acestuia.
Astfel, orice mijloc de transport cu propulsie proprie și viteză maximă peste 25 km/h sau masă mai mare de 25 kg intră sub incidența RCA. Excepție fac vehiculele utilizate exclusiv în evenimente sportive, cu asigurare proprie.
Limitele de despăgubire prevăzute sunt: 6.434.740 lei pentru prejudicii materiale și 31.926.210 lei pentru vătămări corporale sau decese, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate. Asigurarea acoperă accidentele indiferent de locul și momentul producerii acestora.
Suspendarea RCA și responsabilitățile proprietarilor
Legea prevede și posibilitatea suspendării RCA, cu condiția imobilizării vehiculului în spațiu privat.
„Asiguratul poate solicita în scris asigurătorului RCA suspendarea voluntară a efectelor contractului RCA încheiat pe o perioadă de valabilitate de 6 sau 12 luni”, precizează proiectul.
Pe durata suspendării, vehiculul trebuie imobilizat, iar valabilitatea RCA se prelungește prin act adițional pentru perioada suspendată. Această prevedere oferă flexibilitate, dar obligă proprietarii să respecte regulile stricte de păstrare a vehiculului.
Măsura vine ca o soluție pentru responsabilizarea utilizatorilor și reducerea riscurilor, în contextul în care România rămâne lider european la numărul deceselor rutiere.
