Oana Gheorghiu, acuzată de atac la independența justiției. Alin Ene: Nu este un concept abstract şi nici un lux „plătit din gura copiilor flămânzi”

Judecătorul Alin Ene, reprezentant al magistraților în Consiliul Superior al Magistraturii, a criticat vineri declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, care a caracterizat pensiile de serviciu ale judecătorilor drept „privilegii” greu de justificat și a susținut că fondurile acestora provin de la copii și spitale. Ene a afirmat că astfel de afirmații subminează independența justiției și statul de drept și induc o opoziție artificială între magistrați și nevoile sociale.

Judecătorul Alin Ene critică declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu

Alin Ene, reprezentant al judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a reacționat ferm după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut declarații publice referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților. Potrivit judecătorului, modul în care Gheorghiu și-a început mandatul, printr-un atac la adresa independenței justiției, afectează grav percepția statului de drept și amplifică discursul anti-justiție deja prezent în coaliția de guvernare.

Într-o postare pe Facebook, Ene a subliniat că etichetările simpliste și prezentarea drepturilor magistraților ca „privilegii luate de la alții” sunt inacceptabile într-o democrație.

”Independenţa justiţiei nu este un concept abstract şi nici un lux „plătit din gura copiilor flămânzi”. Ea este fundamentul statului de drept, adică temelia pe care fiecare cetăţean – indiferent că este copil, părinte, salariat sau pensionar – îşi poate proteja drepturile în faţa oricărei puteri: politice, economice ori sociale. Regimul juridic al pensiei de serviciu a magistraţilor nu este un „privilegiu”, ci o garanţie constituţională, instituită tocmai pentru a proteja judecătorul de orice formă de presiune politică, inclusiv post-carieră”, afirmă Alin Ene.

Transformarea unei instituții constituționale într-un „Caritas” subminează însăși legitimitatea statului de drept

Ene a atras atenția că transformarea unei instituții constituționale într-un „Caritas” subminează însăși legitimitatea statului de drept. Mai mult, opoziția artificială între magistrați și nevoile sociale, cum ar fi spitale fără medicamente sau copii flămânzi, nu face decât să inducă resentimente colective și divizare socială, folosind o retorică manipulativă și periculoasă, neadecvată unui vicepremier.

”Când un înalt demnitar exprimă opinii care minimalizează statutul judecătorului, mesajul transmis societăţii este unul de decredibilizare a justiţiei ca putere a statului. Este inacceptabilă opoziţia artificială între magistraţi şi „copilul flămând” sau „spitalul fără medicamente”, subliniază Ene.

Reprezentantul CSM a respins ideea că pensiile speciale reprezintă un „privilegiu” greu de justificat

Gheorghiu a afirmat că pensiile speciale reprezintă un „privilegiu” greu de justificat pentru societate și că fondurile necesare plății lor provin din alte bugete publice.

Reprezentantul CSM a respins acest argument, considerând că astfel de comparații simpliste sunt inexacte și manipulatoare. El a mai menționat că orice decizie privind alocarea fondurilor publice implică opțiuni, iar a pune în opoziție o profesie întreagă cu nevoile sociale creează o imagine distorsionată și nedreaptă.

”Nu este limbajul unui demnitar într-un stat european modern. Dacă alegem să folosim argumentul emoţional al „gurii copilului flămând”, atunci acesta se aplică tuturor cheltuielilor publice, nu doar acolo unde ne este util politic. Pe acelaşi raţionament – la fel de eronat şi abuziv – cineva s-ar putea întreba şi despre alte sume celebre: Cei 1,2 milioane de lei cheltuiţi de Senat pe eşarfe şi butoni cu pietre semipreţioase, sutele de milioane de lei încasate anual ca subvenţii de partidele politice, miliardul de euro presupus a fi fost achitat pentru achiziţionarea de doze excedentare de vaccin anti-Covid, suficiente pentru vaccinarea a 2 Românii, cei 1,5 milioane de euro presupuşi a fi fost achitaţi pentru o audienţă la premierul României”, arată Alin Ene.

”Este evident că astfel de abordări ar fi la fel de nedrepte, toxice şi nefondate precum cele rostite de doamna vicepremier. Pentru că, dacă vom privi mai atent, vom observa că orice activitate care utilizează fonduri – fie publice, fie colectate din donaţii – presupune opţiuni asupra alocării resurselor. De aceea, comparaţiile simpliste de tipul „se ia de aici şi se mută acolo” sunt nu doar inexacte economic, ci şi manipulative dacă sunt folosite pentru a stigmatiza o profesie. Altfel, am putea ajunge să acuzăm că salariul plătit din banii donaţi pentru construirea unui spital face o gaură în construirea spitalului. Absolut aberant! La fel de aberant ca a spune că pensia unui magistrat creează un deficit în bugetul unui spital”, explică Ene.

Alin Ene a concluzionat că declarațiile unui oficial de rang înalt nu sunt doar opinii personale: ele au consecințe și trebuie să fie exprimate cu responsabilitate și respect pentru principiile statului de drept.

”Dar vicepremierul României nu vorbeşte doar în nume personal. Când deţii o funcţie publică, fiecare cuvânt este purtător de consecinţe şi trebuie să dai dovada de măsură, responsabilitate şi respect pentru principiile statului de drept. În România, retorica „elitelor parazitare” ne-a dus deja într-un regim totalitar – Ceauşescu a folosit-o ca instrument de control. Să nu repetăm istoria, schimbând doar ambalajul! Pentru ca în statul de drept, Guvernul nu denigrează Justiţia. O respectă şi o protejează”, arată Alin Ene în postare.