Oamenii fiscului si-au pus in gand sa violeze secretul bancar

Ordonanta nr. 61, pe cale sa devina lege, aduce nu numai modalitati de recuperare a datoriilor de la agentii economici, ci ar putea ajunge sa lezeze interese atat ale persoanelor juridice, cat si ale celor fizice. In afara incurcaturilor pe care le-ar putea genera prin emiterea a nenumarate ordine de plata pentru plata impozitelor si taxelor, noua lege ataca secretul bancar. Daca pana acum exista o legislatie care permitea organelor de executare silita sa ceara informatii si sa solicite blocarea

Ordonanta nr. 61, pe cale sa devina lege, aduce nu numai modalitati de recuperare a datoriilor de la agentii economici, ci ar putea ajunge sa lezeze interese atat ale persoanelor juridice, cat si ale celor fizice. In afara incurcaturilor pe care le-ar putea genera prin emiterea a nenumarate ordine de plata pentru plata impozitelor si taxelor, noua lege ataca secretul bancar. Daca pana acum exista o legislatie care permitea organelor de executare silita sa ceara informatii si sa solicite blocarea conturilor pentru cei care intrau in procedura de executare silita, prin OG nr. 61, „la cererea organului de executare, bancile, organele de politie (…) sunt obligate sa furnizeze in scris datele si informatiile solicitate.” Articolul nr. 57 al Ordonantei merge chiar mai departe, obligand bancile sa comunice administratiei fiscale datele de identificare ale conturilor pe care le deschid sau le inchid titularii lor. Darea de seama ar trebui sa se faca in primele cinci zile ale lunii urmatoare inregistrarii operatiunilor. Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a formulat o serie intreaga de intampinari referitoare la aceste capitole. Astfel, intr-una din adresele trimise si Parlametului, si Presedintiei, si Bancii Nationale, Ministerului Finantelor si Guvernului arata ca un astfel de articol de lege incalca flagrant Legea bancara. Aceasta stipuleaza clar ca informatiile despre clientii bancilor si conturile acestora sunt furnizate doar „la cererea scrisa a procurorului sau a instantei de judecata”.
Dupa cum ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, secretul bancar este subminat, el este practic o notiune de drept comun, garantat prin Constitutie, iar Legea bancara este cea care o completeaza. Asa cum prevede ordonanta, informatiile ar trebui transmise in scris. Practic, orice administratie financiara poate cere informatii despre un client si sumele detinute de acesta. Clientii vor fi primii care vor avea de suferit. De exemplu, in procesele de negocieri, nimeni nu vrea sa ofere toate datele despre activitatea pe care o depune, tocmai pentru a se proteja si pentru imaginea sa si a clientilor ARB.”
In completare, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), devine chiar ceva mai dur: „Orice structura ierarhica a aparatului de stat va putea sa vada ce se intampla in conturile bancare. Ce se intampla, totusi, daca nu se dovedeste necesitatea acestor controale? Nu se prevede nici un fel de sanctiune pentru cei care au acces la aceste informatii si care ar putea sa le ceara si in mod abuziv. Daca intelegem de unde provine acest exces de reglementare, nu putem sa nu constatam ca, pe termen lung, aceasta lege ar face mai mult rau decat bine. Prin ordonanta se transforma informatiile personale in informatii publice. Nu inteleg de ce trebuie totdeauna sa pornim de la premisa ca cei care lucreaza la stat sunt curati si cinstiti, iar cei din sectorul privat sunt priviti drept escroci.”
Trebuie sa subliniem ca o simpla amenda de circulatie este tot o creanta bugetara, si in aceste conditii nici conturile persoanelor fizice nu se mai afla in deplina siguranta, conditii in care efectele acestei legi pot deveni necontrolabile. Pe masura ce vom avea o liberalizare totala a circulatiei capitalurilor, ne putem astepta ca intr-o tara, oricum subbancarizata, sa ne confruntam cu migrari ale conturilor in alte state, unde secretul bancar este intr-adevar respectat sau, de ce nu, in off-shoruri. Mai mult, sectorul bancar s-a confruntat cu o serie intreaga de cereri de la diverse inspectorate de control al calitatii sau de alta natura, care sustin de asemenea ca au calitatea de colectori de venituri de la bugetul statului, drept pentru care solicita accesul la informatii despre conturile anumitor persoane fizice sau juridice.
Statul este primul servit
Pe langa acest fenomen, OG nr. 61 stabileste o serie intreaga de privilegii, prin care organele de colectare ale creantelor bugetare au prioritate fata de ceilalti creditori in executarea silita, plus dreptul de a-si insusi datoria din sumele aflate in conturile bancare ale debitorilor. Aspectul a fost sesizat de ARB, care atrage astfel atentia ca se creeaza pericolul ca bancile creditoare sa nu isi mai poata recupera creditele acordate si pentru care au fost constituite garantii acoperitoare. Practic, apare pericolul de reducere a activitatii de creditare bancara.
Ca si cum scandalul biletelor la ordin emise de diverse sucursale Petrom nu ar fi fost suficient, OG nr. 61 prevede ca persoanele juridice care au puncte de lucru si sucursale in alte localitati decat sediul central sa emita ordine de plata a impozitelor pentru fiecare administratie pe a carei raza teritoriala activeaza respectivul punct de lucru. Mai exact, o firma cu 250 de sucursale emite 250 de ordine de plata pentru datoriile catre stat ale fiecarei unitati, chiar daca era mai simplu un singur ordin, al centralei, pentru toate sucursalele.
La toate acestea, Ministerul Finantelor refuza sa dea vreun raspuns. Aflata in jurisdictia a doi secretari de stat, Maria Manolescu si Nicolae Plaiasu, ordonanta cu pricina este pasata dintr-o curte intr-alta: ordonanta a fost intiata pe vremea cand aceasta directie se afla in jurisdictia Mariei Manolescu, dar acum este sub conducerea lui Nicolae Plaiasu.
Aprobata de Guvern in 29 august 2002, ordonanta intra in vigoare la 1 ianuarie 2003. Pana la data de 1 martie a.c., legislatia in materie de recuperari de creante se afla in subordinea secretarului de stat in Finante, Maria Manolescu, dupa care a fost transferata la seful Garzii Financiare. Dar niciuna dintre persoanele contactate nu a avut nimic de comentat fata de aceasta ordonanta.

Executarea silita In alte state ale lumii

Colectarea impozitelor si taxelor catre bugetul de stat se face pe baza unei discipline foarte severe. Doar in cazuri extreme se ajunge la exectuare silita, legislatia occidentala stabilind o multime de alte posibilitati de constrangere la plata a datornicilor. Intotdeauna este respectata inscrierea drepturilor creditorilor asupra bunurilor mobile si imobile aduse de contribuabili in garantie. Nicaieri in lume nu este violat secretul bancar, cu atat mai putin se poate vorbi de o raportare periodica, adresata Ministerului Finantelor, a inchiderii si deschiderii de conturi bancare.