O țară întreagă fără bani cash. De ce a renunțat Suedia la societatea fără numerar: Am încercat să fim puțin prea dezvoltați

Suedia, considerată un model al renunțării la numerar, și-a schimbat strategia după invazia Rusiei în Ucraina. Banca centrală le recomandă cetățenilor să păstreze bani cash acasă, în cazul unor pene de curent sau atacuri informatice, iar magazinele esențiale trebuie să accepte plăți în numerar. Cu toate acestea, majoritatea suedezilor continuă să prefere cardurile și aplicațiile mobile.

De ce renunță Suedia la societatea fără numerar și îi îndeamnă pe oameni să păstreze bani cash în casă

Suedia era considerată una dintre țările care urmau să renunțe complet la numerar până în 2030.

Invazia declanșată de Rusia în Ucraina a schimbat însă perspectiva autorităților, care au avertizat că dependența de plățile electronice poate deveni un risc în cazul unor pene de curent sau atacuri informatice. Banca centrală le recomandă acum suedezilor să păstreze bani cash pentru situații de criză.

Suedia era considerată un model european în privința renunțării la numerar. Odată cu dezvoltarea propriului sistem de plăți mobile, numit Swish, băncile au început treptat să renunțe la serviciile cu numerar, iar casele de marcat care acceptau bani fizici au dispărut din tot mai multe magazine.

Circulația numerarului, raportată la produsul intern brut, a ajuns la cel mai scăzut nivel din lume. Progresul Suediei a fost apreciat, iar observatorii s-au întrebat cum a reușit țara nordică să avanseze atât de repede față de restul Europei.

Situația s-a schimbat după ce Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei. Autoritățile suedeze au realizat că dependența de sistemele electronice de plată poate expune țara unor riscuri în cazul penelor de curent sau al actelor de sabotaj.

Banca Centrală a Suediei, Riksbank, le-a recomandat cetățenilor să păstreze acasă 1.000 de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 80 de lire sterline, pentru fiecare adult.

Guvernul a distribuit fiecărei gospodării o broșură intitulată „Dacă vine o criză sau un război”, în care îi sfătuiește pe suedezi să folosească regulat numerarul pentru a-și „consolida capacitatea de pregătire” în eventualitatea unor situații de urgență.

Erik Thedéen, guvernatorul Riksbank, a declarat pentru The Telegraph că Suedia tratează cu seriozitate amenințarea unor atacuri hibride din partea Rusiei.

„Ar trebui să facem tot ce este necesar pentru a proteja Suedia în diverse domenii, atât militar, cât și civil. Având în vedere situația de securitate în care ne aflăm, este foarte greu ca cineva să se opună acestui lucru. Cred că reacțiile de respingere au fost foarte limitate”, a spus acesta.

În iulie, banca centrală a anunțat că magazinele esențiale, precum băcăniile și farmaciile care au case de marcat deservite de angajați, trebuie să accepte numerar.

Magazinele suedeze sunt obligate să accepte bani cash, deși majoritatea clienților plătesc electronic

Reintroducerea numerarului este salutată de unii suedezi, care consideră că această măsură reduce dificultățile întâmpinate de persoanele în vârstă. Cu toate acestea, majoritatea populației nu intenționează să renunțe la obiceiurile digitale de plată.

Potrivit datelor Riksbank, doar 5% dintre cumpărători au declarat că au plătit în numerar pentru ultima achiziție făcută într-un magazin în 2025. Proporția era de 10% în 2023 și de 40% în urmă cu 15 ani.

Tendința este caracteristică țărilor nordice. Un sondaj realizat de banca centrală suedeză la sfârșitul anului trecut a arătat că doar 2% dintre norvegieni și 8% dintre danezi au folosit numerar pentru ultima lor achiziție dintr-un magazin. În zona euro, în schimb, numerarul rămâne cea mai frecventă metodă de plată în magazine.

Pentru unii comercianți suedezi, noile obligații înseamnă costuri și proceduri suplimentare.

Stefan Blomvurst, angajat al unui magazin cu produse alimentare spaniole, a declarat pentru The Telegraph că unitatea în care lucrează nu acceptă în prezent numerar, deși legislația îi impune să se adapteze.

„Nu folosim numerar, dar acum legea spune că ar trebui să o facem, ceea ce este enervant”, a afirmat acesta.

Angajatul consideră că obligația este mai ușor de justificat în cazul farmaciilor sau al supermarketurilor mari, dar nu și în cazul magazinelor specializate.

„Înțeleg că ai avea nevoie de numerar dacă mergi la farmacie sau la un supermarket mare, dar noi suntem un magazin specializat, așa că nu cred că ar trebui să fim obligați să acceptăm numerar.

Este mult de gestionat și, în plus, nu este sigur. Pur și simplu mi se pare o măsură absurdă și învechită. Cred că în câteva săptămâni va trebui să instalăm o casă de marcat. Nimeni nu o va folosi”, a explicat Blomvurst.

Potrivit acestuia, majoritatea clienților magazinului plătesc cu cardul. Bărbatul, în vârstă de 44 de ani, a spus că unii clienți au fost nemulțumiți până acum de imposibilitatea de a plăti cash, dar că aceștia vor reveni pentru a verifica dacă magazinul respectă noile reguli.

Blomvurst a recunoscut că nu își amintește când a folosit ultima dată numerar și că amenințarea rusă nu l-a determinat să își schimbe comportamentul.

„Dar sunt și destul de naiv, ca să fiu sincer. Nici măcar nu am un card. L-am pierdut. Folosesc doar Apple Pay”, a adăugat el.

Guvernatorul băncii centrale a experimentat ce se întâmplă când sistemele electronice de plată se blochează

Erik Thedéen a povestit că a avut recent ocazia să verifice personal utilitatea numerarului în timpul unei vizite la supermarket.

„Casierul a spus: «Nu putem accepta niciun card, deoarece sistemul s-a defectat, dar putem accepta numerar»”, a relatat guvernatorul.

După anunțul casierului, Thedéen a observat că era singura persoană rămasă la coadă. Spre deosebire de ceilalți clienți, el avea bani cash și a putut să își plătească produsele și să plece acasă.

„Este într-adevăr util uneori, din motive legate de reziliență, și folosesc numerar din când în când, dar nu foarte des”, a explicat șeful băncii centrale.

Experiența ilustrează unul dintre argumentele principale ale autorităților suedeze: chiar dacă plățile digitale sunt rapide și convenabile, o defecțiune tehnică poate împiedica temporar efectuarea cumpărăturilor.

Suedia analizează experiența Ucrainei, unde plățile electronice au continuat în timpul războiului

Autoritățile suedeze urmăresc și experiența Ucrainei, care s-a adaptat rapid la un sistem de plăți tot mai digitalizat în condiții de război.

Statisticile Băncii Naționale a Ucrainei arată că nouă din zece tranzacții sunt fără numerar. Situația ridică întrebări cu privire la măsura în care revenirea la banii fizici reprezintă singura soluție pentru protejarea populației în timpul unei crize.

„Exemplul Ucrainei este interesant. La început, am văzut că oamenii retrăgeau mai mulți bani în numerar, apoi acest lucru a devenit puțin nepractic, așa că oamenii au început să aibă încredere în sistemul electronic, deși se aflau în război”, a declarat Thedéen.

În Suedia, digitalizarea a ajuns în aproape toate aspectele vieții cotidiene. Parcarea se plătește prin aplicații, iar în vitrinele magazinelor pot fi întâlnite frecvent anunțuri care precizează că numerarul nu este acceptat.

În aceste condiții, guvernatorul băncii centrale va avea nevoie de mai mult timp pentru a-i convinge pe suedezi că banii fizici își păstrează importanța.

Anna Chotigasatien, o doctoriță în vârstă de 41 de ani, a declarat că le oferă copiilor săi bani cash ca alocație săptămânală, dar că ea însăși nu folosește numerar.

„Cred că firmele vor fi nemulțumite de această schimbare, deoarece consider că riscul de jaf și riscul ca lucrurile să meargă prost sunt în prezent mult mai mici”, a spus ea.

Totuși, doctorița consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale și incertitudinile asociate erei digitale ar putea avea consecințe negative dacă societatea renunță complet la moneda fizică.

„Suedia este genul de țară care vrea întotdeauna să fie dezvoltată atunci când apare ceva nou, așa cum am fost printre primii care au introdus iPad-urile în școli.

Acum au văzut că acest lucru nu este chiar atât de bun, că elevii nu știu să scrie și să folosească, de exemplu, foarfeca, pentru că nu își folosesc mâinile. Am încercat să fim puțin prea dezvoltați”, a afirmat aceasta.

Persoanele în vârstă se tem că dispariția numerarului le va îngreuna viața de zi cu zi

Nu toți suedezii au renunțat la banii fizici. Nella Lennartsson, o barmaniță în vârstă de 21 de ani, a declarat că numerarul este folosit în continuare de numeroase persoane în vârstă.

„Avem mulți bătrâni de la căminul de persoane vârstnice de alături. Toată lumea folosește numerar”, a spus aceasta.

Problema accesului la numerar a fost discutată și în contextul alegerilor generale din Suedia de luna trecută. Democrații Suedezi, formațiune de extremă dreapta, au cerut ca mai mulți comercianți și mai multe bănci să accepte bani cash și au declarat: „Ne opunem unei societăți fără numerar”.

Datele Riksbank arată că aproape jumătate dintre participanții la un sondaj realizat în septembrie 2025 considerau că reducerea utilizării numerarului în Suedia reprezintă o evoluție „oarecum negativă” sau „foarte negativă”.

Persoanele care locuiesc în afara marilor orașe și cele cu vârste de peste 65 de ani sunt mai predispuse să privească negativ scăderea utilizării banilor fizici. Proporția celor care au această opinie este semnificativ mai mare decât în 2022, când se situa la 36%.

Potrivit băncii centrale, această schimbare de atitudine este probabil legată de creșterea preocupărilor privind situațiile de criză după izbucnirea războiului din Ucraina.

Un bărbat în vârstă, intervievat de The Telegraph, a rezumat astfel argumentul celor care preferă banii fizici:

„Numerarul este rege. Când ceva se bazează pe electronică, mai devreme sau mai târziu se va strica.”