O nouă perioadă în Uniunea Europeană

Începând de pe 1 iulie şi până la finalul acestui an, Germania deţine preşedinţia în exerciţiu a Uniunii Europene, debutând astfel o perioadă de mari aşteptări din partea Turciei. Güldener Sonumut, de la publicația turcă Milliyet vorbește despre schimbările preconizate.

Croaţia a predat Germaniei drapelul preşedinţiei în exerciţiu al UE. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi membrii guvernului îşi vor asuma preşedinţia rotativă a UE pentru următoarele 6 luni. Asumarea de către Germania, ţară fondatoare şi cea mai puternică ţară membră a UE din punct de vedere economic, reprezintă şi un motiv pentru ca asteptările ţărilor candidate la aderare, printre care şi Turcia, să fie ridicate.

Preşedinţia Germaniei este importantă din mai multe puncte de vedere pentru Turcia. Dacă lăsăm deoparte negocierile de aderare, extinderea Uniunii Vamale, blocată acum între Turcia şi UE, sau acordarea ajutorului financiar suplimentar pentru cei 4 milioane de refugiaţi sirieni stabiliţi în Turcia, sunt probleme care trebuie rezolvate. Este important efortul pe care Germania îl va depune în aceste probleme. Faptul că la conducerea unor instituţii UE se află ceţăteni germani, preşedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen şi directorul general al aceleiaşi instituţii responsabil cu comerţul, Sabine Weyand, este indiciul influenţei guvernului de la Berlin asupra instituţiilor UE.

Restricţii de călătorie

Tot de la 1 iulie, Uniunea Europeană ridică restricţiile de călătorie pentru 14 ţări. Dar nu şi pentru ţări precum Turcia, SUA şi Rusia. În acest punct, Ankara aşteaptă ca Berlinul să depună eforturi pentru ca pe lista ţărilor terţe pentru care UE îşi va deschide graniţele să se găsească şi Turcia. Ankara şi Bruxelles-ul depun eforturi intense pentru pentru ca Turcia, care nu se regăseşte pe prima listă cu cele 14 ţări, să fie inclusă pe lista care va fi actualizată în perioada 8-13 iulie. Sprijinul care va veni din partea Berlinului în această problemă este foarte important.

Pe de altă parte, în urma deciziei Bruxelles-ului de a-şi tranfera o parte dintre investiţiile strategice aflate în China pe teritoriul Europei, Ankara doreşte să devină o parte a lanţului de aprovizionare a UE. Comisarul european pentru extindere,Oliver Varhelyi, preferă ţările din Balcanii de Vest în ceea ce priveşte lanţul de aprovizioare a UE, iar faptul că nu aminteşte de Turcia, provoacă deranj la Ankara. Surse apropiate UE menţionează că şeful Delegaţiei UE în Turcia, francezul Bernard Brunet, se străduieşte să pregătească dosarul Turciei după agenda preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron. Se aşteaptă ca Germania, folosindu-şi influenţa politică, să ajute la ridicarea unor astfel de obstacole politice care apar în faţa Turciei, în afara celor legate de negocierile de aderare.

Se va clarifica problema ajutorului

Iar răspunsul la întrebarea legată de cum se vor contura relaţiile dintre Bruxelles şi Londra în urma Brexit-ului, se va clarifica tot în timpul preşedinţiei germane. Şi Germania trebuie să depună eforturi pentru a-l împiedica pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, aliatul nedespărţit al Germaniei din UE, să manifeste reţinere în atitudinea sa faţă de Turcia. Deoarece la criticile aduse Turciei în privinţa Libiei de către Macron nu reacţionează numai Ankara, ci şi numeroase ţări membre ale UE.

Din cauza coronaviruslui s-au salutat de la distanţă

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-au întâlnit la Palatul Merseberg, situat la 70 km de capitala Berlin. Din cauza noului coronavirus (COVID-19) cei doi oficiali au preferat să se salute de la distanţă, iar imaginile sunt grăitoare. După o discuţie lungă tête-à-tête, cei doi oficiali au organizat o conferinţă de presă. Merkel a declarat că în timpul preşedinţiei în exerciţiu a ţării sale va colabora îndeaproape cu Franţa.