O nouă fraudă face ravagii în România. Escrocii folosesc identitatea unor instituții cunoscute: Aveţi foarte mare grijă

Un antreprenor din București avertizează asupra unei noi tentative de fraudă care vizează companiile din România, în care escrocii folosesc identitatea unor instituții cunoscute pentru a încerca să obțină acces la conturile bancare ale firmelor. Schema implică apeluri telefonice în numele autorităților fiscale și al unor bănci, iar scopul final este convingerea victimelor să ofere acces la aplicațiile de internet banking.

Noua schemă de fraudă care vizează companiile din România. Cazul a fost relatat public de antreprenorul Mădălin Dragnea, care a povestit pe pagina sa de Facebook cum a fost contactat telefonic de o persoană care s-a prezentat drept reprezentant al ANAF. Bărbatul care l-a sunat îi cunoștea numele și datele firmei, ceea ce a făcut ca apelul să pară credibil. Acesta i-a spus că societatea ar avea de recuperat o sumă de bani din TVA, ca urmare a unei plăți eronate efectuate în anul precedent. În timpul conversației, presupusul funcționar i-a cerut antreprenorului să precizeze la ce bancă are deschis contul companiei.

O nouă metodă de fraudă vizează firmele din România

După ce a menționat că lucrează cu ING Bank România, lucrurile au evoluat rapid. La scurt timp după primul apel, antreprenorul a fost contactat de o altă persoană care s-a prezentat drept reprezentant al băncii. Aceasta i-a cerut să se conecteze în aplicația de internet banking și să ofere acces la ecranul calculatorului printr-o funcție de tip sharescreen, sub pretextul că îl va ajuta să finalizeze procedura de rambursare a TVA-ului.

Situația i s-a părut însă suspectă. Pentru a câștiga timp și a evita o decizie pripită, antreprenorul a spus că se află într-un mall și că nu poate realiza operațiunea pe loc. El a amânat discuția până când ar fi ajuns la birou.

„Aveţi foarte mare grijă la scam-urile pe persoana juridică. Tocmai m-a sunat un domn care mi-a spus că este de la ANAF. Îmi ştia numele meu şi al firmei. Mi-a spus că trebuie să îmi restituie nişte bani din TVA or smth din cauza unei plăţi eronate de anul trecut. M-a întrebat de la ce bancă sunt”, a scris Mădălin Dragnea pe Facebook.

Mai multe bănci au lansat avertismente despre tentativele de phishing

Ulterior, antreprenorul a explicat că nu se ocupă direct de partea administrativă a firmei și că nu știa dacă procedura descrisă ar putea fi una reală. Din acest motiv a decis să verifice mai întâi informațiile înainte de a continua discuția. După ce a analizat situația, a aflat că procedura invocată nu există. Autoritățile fiscale nu contactează contribuabilii pentru restituiri de TVA în acest mod, iar băncile nu solicită niciodată acces la ecranul calculatorului sau la sesiunea de internet banking a clienților.

„Am spus ING Romania şi imediat m-a sunat un alt băiat de la „bancă”, care insista să mă loghez în ING Bank şi să îi dau sharescreen ca să mă ajute cu ce trebuie să fac. Evident că mi s-a părut dubios. I-am zis că sunt în mall şi continuăm discuţia când ajung la birou. Cum eu nu prea mă ocup de lucrurile administrative la firma mea HABAR N-AVEAM dacă ANAF face lucruri de genul ăsta. Am vrut să mă interesez înainte să înaintez. Am aflat ca ANAF nu face asta şi nici măcar banca şi am zis să împărtăşesc păţania, poate mai sunt oameni ca mine pe aici”, a mai scris antreprenorul.

Experiența sa se înscrie într-o metodă de fraudă cunoscută sub numele de vishing, un tip de phishing realizat prin apeluri telefonice. Mai multe bănci, printre care Intesa Sanpaolo și ING Bank România, au avertizat în repetate rânduri asupra acestei practici. În cadrul acestui tip de înșelătorie, victimele sunt contactate de persoane care pretind că reprezintă instituții ale statului, cum ar fi poliția sau procuratura, sau că sunt angajați ai băncilor ori ai unor companii IT. Sub diverse pretexte, aceștia încearcă să convingă utilizatorii să permită accesul de la distanță la computerul lor, scopul real fiind obținerea datelor bancare și efectuarea unor tranzacții frauduloase.

Antreprenorul a publicat și capturi ale conversației purtate ulterior pe WhatsApp

După incident, antreprenorul a publicat și capturi ale conversației purtate ulterior pe WhatsApp cu presupusul reprezentant al băncii. El a decis să facă publică experiența pentru a-i avertiza pe alți antreprenori despre metodele folosite de escroci.

În mesajul său, acesta le recomandă companiilor să fie extrem de precaute atunci când primesc astfel de apeluri sau mesaje. Postarea poate fi vizualizată aici.